Un nou Silicon Valley la Chișinău! HiTech cu capital de stat și universitar

31 Iul. 2025, 10:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
31 Iul. 2025, 10:44 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul Republicii Moldova a aprobat, printr-o hotărâre adoptată recent, înființarea unei noi întreprinderi administratoare care va gestiona procesul de creare și funcționare a Parcului de Tehnologii Avansate „Moldova HiTech Park”, un proiect strategic amplasat în localitatea Stăuceni. Noua entitate va funcționa sub forma unei societăți cu răspundere limitată și va fi constituită printr-un parteneriat între stat, autoritățile locale și mediul academic.

Potrivit documentului adoptat, fondatori ai întreprinderii sunt Agenția Proprietății Publice (APP), care va deține pachetul majoritar de 55% din capitalul social, Consiliul municipal Chișinău și Consiliul orășenesc Stăuceni – cu câte 15%, iar Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” – cu câte 7,5%. Denumirea oficială a entității va fi Societatea cu Răspundere Limitată „Moldova HiTech Park”.

Capitalul social inițial al societății este estimat la 3 milioane de lei și va fi constituit exclusiv din sursele proprii ale fondatorilor, fără implicarea bugetului de stat. Agenția Proprietății Publice va contribui cu aproximativ 1,65 milioane lei, restul fondurilor urmând să fie acoperite de ceilalți membri fondatori din bugetele proprii.

Scopul principal al acestei entități este să creeze cadrul instituțional necesar pentru dezvoltarea Parcului Tehnologic, să gestioneze terenurile alocate, să asigure dezvoltarea infrastructurii, atragerea de rezidenți și elaborarea regulamentelor interne de funcționare. Totodată, întreprinderea va avea rolul de a reprezenta oficial proiectul în relația cu autoritățile publice și partenerii de investiții, asigurând transparența și continuitatea inițiativei.

În nota de fundamentare anexată proiectului, se menționează că Republica Moldova are nevoie urgentă de o infrastructură modernă și un cadru integrat care să permită accelerarea inovației și dezvoltarea industriilor de viitor. Deși țara dispune de potențial în domenii precum tehnologiile informaționale, biotehnologiile, inteligența artificială și sănătatea digitală, lipsa unui parc tehnologic de excelență constituie un obstacol în atragerea investițiilor și în stimularea colaborării dintre cercetare, educație și industrie.

Guvernul afirmă că inițiativa va contribui esențial la dezvoltarea economică a Moldovei și la creșterea competitivității la nivel regional. Începând cu anul 2026, autoritățile intenționează să atragă fonduri suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii parcului din surse externe, inclusiv de la partenerii de dezvoltare internaționali.

Procesul de constituire a societății va fi coordonat de Agenția Proprietății Publice, care va elabora actul de constituire și va organiza adunarea de fondare. Directorul general al APP, Roman Cojuhari, a fost împuternicit de Guvern să semneze actul oficial de creare al entității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.