Programul guvernului a turnat benzină pe foc: apartamentele s-au scumpit cu peste 30% în Chișinău

31 Iul. 2025, 10:01
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
31 Iul. 2025, 10:01 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

La un an de la implementarea modificărilor legislative care au transformat programul guvernamental „Prima Casă” în „Prima Casă Plus”, economistul Stas Madan de la Expert-Grup trage un semnal de alarmă: măsurile adoptate au contribuit direct la scumpirea explozivă a apartamentelor în Chișinău, fără o fundamentare economică solidă și ignorând recomandările specialiștilor.

Potrivit datelor analizate, prețurile la apartamente în capitală au crescut într-un ritm fără precedent. Conform Indicelui publicat de Banca Națională a Moldovei, în trimestrul IV 2024 acestea au urcat cu 25,6% față de aceeași perioadă din 2023, iar în primul trimestru din 2025 cu încă 32,9% față de anul precedent. Chiar BNM recunoaște că această creștere accelerată este determinată, în mare parte, de extinderea accesului la finanțare prin programul „Prima Casă Plus”.

Printre măsurile criticate de Madan se numără:

  • majorarea plafonului valorii maxime a locuinței eligibile de la 1 la 2,5 milioane lei, în condițiile în care prețurile crescuseră până atunci cu cel mult 85% din 2018 încoace;

  • relaxarea gradului maxim de îndatorare al beneficiarilor, de la 50% la 70% din venitul net lunar, ceea ce a permis accesarea unor credite mai mari și, implicit, a locuințelor mai scumpe;

  • creșterea cotei de garantare oferite de stat până la 65% pentru locuințele relativ noi din Chișinău, fapt care a încurajat băncile să-și asume riscuri mai mari.

Toate aceste măsuri au alimentat un efect de bulă imobiliară: dezvoltatorii și agenții imobiliari au profitat rapid de noul context și au crescut prețurile, știind că cererea este susținută artificial prin garanțiile și condițiile generoase oferite de stat.

Pe fondul acestei „relaxări fiscale” masive, ponderea apartamentelor cumpărate cu credite ipotecare a crescut de la 23% în 2023 la 61% în primul trimestru din 2025. Valoarea medie a unui credit ipotecar a urcat de la 954.000 lei la 1,3 milioane lei, în timp ce numărul creditelor acordate a crescut cu peste 40% în doar un an. Aproximativ 42% dintre acestea au fost oferite prin programul „Prima Casă Plus”.

Cu toate acestea, piața începe să dea semne de oboseală. În trimestrul II 2025, numărul de apartamente vândute în Chișinău a scăzut cu 65% față de aceeași perioadă a anului trecut. BNM avertizează într-unul din cele mai recente rapoarte despre „riscul de supraapreciere a bunurilor imobile rezidențiale”, iar Stas Madan spune clar: „Piața are nevoie de o corecție în jos. Tertipurile de a menține prețurile sus se epuizează. Tic-tac.”

Economistul își exprimă dezamăgirea față de lipsa de reacție a Parlamentului, care a votat aproape în unanimitate proiectul, fără dezbateri serioase sau întrebări, precum și față de tăcerea partidelor extraparlamentare și a presei generaliste.

„Nu spun că prețurile nu ar fi crescut deloc dacă nu se adopta ‘Prima Casă Plus’. Dar cu certitudine ar fi crescut într-un ritm mai mic, dacă se ținea cont de recomandările noastre”, a conchis Madan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.