Doar o firmă din 200 a beneficiat de compensații la curent

07 Aug. 2025, 11:11
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2025, 11:11 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Valoarea totală a compensațiilor acordate antreprenorilor din Republica Moldova pentru energia electrică a atins 81,1 milioane de lei în perioada ianuarie – iulie 2025, anunță Ministerul Economiei. Sprijinul financiar este oferit în cadrul Programului de compensare lansat de Guvern cu suportul Uniunii Europene.

Potrivit autorităților, în aceste șapte luni, 721 de antreprenori unici au beneficiat de ajutor, în timp ce numărul total de cereri aprobate a fost de 2.340.

Raportat la totalul de 127.035 de companii înregistrate în Republica Moldova, reiese că doar 0,56% dintre firme au accesat efectiv compensațiile, ceea ce înseamnă că doar una din 176 de firme au primit compensații, iar ponderea cererilor aprobate reprezintă 1,84% din totalul companiilor.

În paralel, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a sprijinit fermierii prin același program, acordând compensații de 21,68 milioane de lei.

Programul rămâne activ până la finalul anului 2025, iar cererile pot fi depuse exclusiv online, prin aplicația EVO sau platforma MCabinet.

Pentru a facilita accesul la sprijin, Guvernul a modificat condițiile de participare: a extins termenul de depunere a cererilor de la 10 la 30 de zile, a eliminat pragul de eligibilitate de 3% privind creșterea facturii, și a prelungit perioada de implementare pentru întreg anul 2025 (inițial era limitată la trei luni).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.