BRIEFINGUL ZILEI: Cum pot vota moldovenii prin poștă la alegerile de pe 28 septembrie

07 Aug. 2025, 11:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Aug. 2025, 11:45 // Actual //  bani.md

În cadrul parlamentarelor din acest an, a fost extinsă lista țărilor în care moldovenii își pot exprima opțiunea de vot prin poștă. Este vorba despre Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Japonia, Coreea, Australia și Noua Zeelandă.

Persoanele care se vor afla în aceste state și vor să își exercite dreptul de a vota prin corespondență trebuie să se înregistreze până pe 14 august 2025 pe pagina Comisiei Electorale Centrale.
Dacă renunță la intenția de a-și exercita dreptul de vot prin corespondență, alegătorul are dreptul să-și anuleze înregistrarea cel târziu până pe 29 august 2025.

În procesul înregistrării pentru votul prin corespondență, alegătorul va comunica adresa poștală la care solicită să fie expediat plicul cu materialele pentru votare, adresa de e-mail validă, numărul de telefon și fotografia cu faţa alegătorului efectuată simultan cu actul de identitate care confirmă dreptul de vot.

După ce va prezenta toate informațiile necesare, cetățeanul va fi inclus în lista electorală pentru votul prin corespondență și va primi plicul cu materialele pentru votare.

Pentru a asigura secretul votului, autoritățile electorale vor utiliza două plicuri: unul exterior personalizat, cu datele destinatarului, iar altul – interior, depersonalizat, cu etichetă de securitate, în care este introdus buletinul de vot.

Persoana care participă la alegeri prin corespondență va semna o declarație privind abținerea de la votarea multiplă și va confirma că și-a exprimat opțiunea în mod secret. Funcționarii electorali susțin că prin semnarea acestui document cetățeanul informează că știe despre răspunderea juridică pentru încălcarea acestor principii.

Expedierea buletinelor de vot pentru votarea prin corespondență începe cel târziu cu 20 de zile înainte de alegeri. Organul electoral va declara valide buletinele de vot recepționate prin poștă până în vinerea dinaintea scrutinului, ora 18:00, conform fusului orar al țării gazdă.

Dacă documentele sunt recepționate după termenul limită stabilit, buletinul de vot se anulează, cetățeanul este notificat și poate merge la secția de votare, ca să își exprime alegerea.

Cheltuielile legate de organizarea și desfășurarea votării prin corespondență se suportă de bugetul de stat.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!