Bani înapoi fără controale: firmele digitale vor putea recupera până la 70% din TVA

Contribuabilii care folosesc sistemul e-Factura și/sau bonurile fiscale emise de echipamente conectate la Monitorizarea Electronică a Vânzărilor (MEV) își vor putea restitui TVA de la 20% la 70% pentru, potrivit unei hotărâri de Guvern.

Proiectul a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și are drept obiectiv principal creșterea capacității contribuabililor de a reinvesti, susținând astfel fluxul economic activ și modernizarea fiscală.

„Cea mai importantă modificare este majorarea pragului de restituire a TVA de la 20% la 70% pentru subiecții impozabili ce documentează tranzacții în sistemul eFactura și/sau prin bonurile fiscale emise de case de marcat conectate la MEV”, a declarat ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul ședinței Guvernului.

Proiectul mai prevede simplificarea procesului de restituire a TVA, inclusiv prin eliminarea controlului fiscal la restituire și comasarea cererilor de restituire și compensare într-un singur formular.

Pentru organizațiile necomerciale, proiectul introduce un termen fix pentru depunerea cererilor privind desemnarea procentuală: 1 iunie – 30 septembrie a fiecărui an.

De asemenea, este modificat Regulamentul privind stingerea obligațiilor fiscale prin compensare și restituirea banilor, cu precizarea că restituirea va fi efectuată din bugetul și clasificarea economică de unde a provenit inițial TVA-ul încasat.

În ceea ce privește segmentul vamal, proiectul prevede completarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal cu noi definiții și tipuri de autorizații, inclusiv statutul de exportator aprobat și referințe la Convenția privind regimul de tranzit comun, pentru facilitarea operațiunilor vamale și alinierea la normele europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rambursare #TVA #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în instanță extrădarea sa din Marea Britanie în Republica Moldova, susținând că dosarele penale intentate pe numele său au un caracter politic. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor desfășurate la Tribunalul Westminster Magistrates din Londra, scrie Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost arestat în capitala britanică anul trecut, după ce autoritățile moldovene au solicitat extrădarea sa. Procurorii îl acuză că ar fi participat la o schemă de spălare de bani prin care, între 2010 și 2014, ar fi fost transferate aproximativ 22 de miliarde de dolari din Rusia prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit acuzării, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea care utiliza conturi deschise la Moldindconbank, instituție financiară în care acesta deținea acțiuni. Procurorii susțin că fondurile erau prezentate drept plăți comerciale sau împrumuturi legitime, însă rambursarea acestora era blocată intenționat, iar ulterior erau inițiate procese în instanță pentru a conferi aparență de legalitate transferurilor.

În fața instanței britanice, Veaceslav Platon a declarat că dosarele penale împotriva sa urmăresc eliminarea sa ca adversar politic și confiscarea participațiilor pe care le-ar fi deținut la Moldindconbank și Moldova Agroindbank.

„Am fost proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări. Nu exista o persoană mai influentă în domeniul economic și financiar decât mine, iar ea m-a perceput ca pe o amenințare”, a afirmat Platon, referindu-se la președinta Maia Sandu.

Acesta a mai declarat că intenționa să sprijine parcursul proeuropean al Republicii Moldova, însă a susținut că Maia Sandu ar fi adoptat încă de la început o poziție potrivit căreia doar ea reprezintă „binele pentru țară”.

Autoritățile moldovene resping însă aceste acuzații. În documentele depuse la dosar, reprezentanții Republicii Moldova susțin că procedurile penale nu au motivație politică, ci se bazează pe probe cu presupuse activități infracționale.

„Urmăririle penale împotriva lui Veaceslav Platon nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi ale unor infracțiuni care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, se arată în poziția autorităților moldovene prezentată instanței.

Audierile cu privire la cererea de extrădare vor continua pe parcursul lunii august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța britanică urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.