Bani înapoi fără controale: firmele digitale vor putea recupera până la 70% din TVA

Contribuabilii care folosesc sistemul e-Factura și/sau bonurile fiscale emise de echipamente conectate la Monitorizarea Electronică a Vânzărilor (MEV) își vor putea restitui TVA de la 20% la 70% pentru, potrivit unei hotărâri de Guvern.

Proiectul a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și are drept obiectiv principal creșterea capacității contribuabililor de a reinvesti, susținând astfel fluxul economic activ și modernizarea fiscală.

„Cea mai importantă modificare este majorarea pragului de restituire a TVA de la 20% la 70% pentru subiecții impozabili ce documentează tranzacții în sistemul eFactura și/sau prin bonurile fiscale emise de case de marcat conectate la MEV”, a declarat ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul ședinței Guvernului.

Proiectul mai prevede simplificarea procesului de restituire a TVA, inclusiv prin eliminarea controlului fiscal la restituire și comasarea cererilor de restituire și compensare într-un singur formular.

Pentru organizațiile necomerciale, proiectul introduce un termen fix pentru depunerea cererilor privind desemnarea procentuală: 1 iunie – 30 septembrie a fiecărui an.

De asemenea, este modificat Regulamentul privind stingerea obligațiilor fiscale prin compensare și restituirea banilor, cu precizarea că restituirea va fi efectuată din bugetul și clasificarea economică de unde a provenit inițial TVA-ul încasat.

În ceea ce privește segmentul vamal, proiectul prevede completarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal cu noi definiții și tipuri de autorizații, inclusiv statutul de exportator aprobat și referințe la Convenția privind regimul de tranzit comun, pentru facilitarea operațiunilor vamale și alinierea la normele europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rambursare #TVA #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.