Respect Moldova a depus la CEC documentele pentru înregistrarea în cursa electorală. Lista primilor 25 de candidați

Partidul „Mișcarea Respect Moldova” a depus la Comisia Electorală Centrală (CEC) documentele necesare pentru înregistrarea în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Dosarul include lista a 101 candidați pentru funcția de deputat și semnăturile prin care fiecare și-a exprimat consimțământul de a participa la scrutinul din toamnă.

CEC urmează să examineze documentele și, conform procedurilor, să decidă în termen de șapte zile asupra înregistrării Partidului „Respect Moldova” în competiția electorală.

Totodată, Consiliul Politic Național al Partidului „Mișcarea Respect Moldova” a aprobat în unanimitate lista celor 101 candidați pentru funcția de deputat la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

”Sunt mândru să prezint o echipă de profesioniști, dedicați și hotărâți să aducă schimbarea în bine de care țara noastră are nevoie. Pe lista Partidului „Mișcarea Respect Moldova” sunt specialiști din domenii precum economie, juridic, finanțe, energie, administrație publică centrală și locală, sănătate, educație, turism, mediu și altele. Fiecare candidat a fost selectat în funcție de competență, experiență și devotament față de binele comun”, a declarat președintele formațiunii, Marian Lupu.

Lista primilor 25 de candidați pentru funcția de deputat pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie:

1. Marian Lupu, președintele Partidului „Mișcarea Respect Moldova”, fost deputat, ex-președinte al Parlamentului, fost președinte interimar al Republicii Moldova, ex-președinte al Curții de Conturi, fost ministru al Economiei;
2. Victor Micu, vicepreședinte al Partidului „Respect Moldova”, fost judecător și ex-președinte al CSM;
3. Eugeniu Nichiforciuc, vicepreședinte al Partidului „Respect Moldova”, fost deputat;
4. Lilia Pogolșa, vicepreședinte al Partidului „Respect Moldova”, fost ministru al Educației, Culturii și Cercetării;
5. Radu Burduja, vicepreședinte al Partidului „Respect Moldova”, fost secretar general de stat al Ministerului Apărării;
6. Iulia Costin, vicepreședinte al Partidului „Respect Moldova”, ex-secretar general de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii;
7. Veaceslav Manolachi, vicepreședinte al Partidului „Respect Moldova”, fost rector al Universității de Stat de Educație Fizică și Sport;
8. Ion Dascăl, președinte al Organizației teritoriale Drochia a Partidului „Respect Moldova”, fost președinte al raionului Drochia;
9. Liliana Buzilă, președinta Organizației Naționale de Femei a Partidului „Respect Moldova”, președinta Consiliului de Administrare al Asociației Naționale pentru Turism Receptor și Intern din Moldova (ANTRIM);
10. Valentina Țapeș, vicepreședinte al Partidului „Respect Moldova”, fost ministru al Mediului;
11. Veaceslav Burlac, vicepreședinte al Partidului „Respect Moldova”, fost președinte al raionului Criuleni și președinte al Uniunii Consiliilor Raionale din Moldova;
12. Nicolae Cicariov, secretar general al Partidului „Respect Moldova”, fost șef al Inspectoratului de Poliție Botanica al Chișinăului;
13. Victor Său, președintele Organizației Teritoriale Soroca a Partidului „Respect Moldova”, ex-președinte al raionului Soroca, fost primar;
14. Efrosinia Grețu, vicepreședinte al Organizației Teritoriale Leova a Partidului „Respect Moldova”, fost deputat;
15. Nicolae Gonța, membru al Organizației Teritoriale a Partidului „Respect Moldova” Șoldănești, fost primar al satului Răspopeni, raionul Șoldănești;
16. Eduard Grama, vicepreședinte al Partidului „Respect Moldova”, fost ministru al Agriculturii;
17. Veaceslav Nigai, vicepreședinte al Partidului „Respect Moldova”, deputat;
18. Ina Bocan, președinta Organizației de Femei Nisporeni a Partidului „Respect Moldova”, consilier raional din Nisporeni;
19. Valentina Gutium, președinta Organizației Teritoriale a Partidului „Respect Moldova” Ocnița;
20. Natalia Ciobanu, primar al satului Petrușeni, raionul Rîșcani;
21. Igor Curov, vicepreședinte al Partidului „Respect Moldova”, fost director al Spitalului Clinic al Ministerului Sănătății;
22. Iurie Vlas, președintele Organizației Teritoriale a Partidului „Respect Moldova”, prim-vicepreședinte al raionului Florești;
23. Valentin Guznac, vicepreședinte al Partidului „Respect Moldova”, fost ministru al administrației publice locale;
24. Tatiana Bolduma, președinta Organizației Teritoriale de Femei Briceni a Partidului „Respect Moldova”;
25. Ruslan Petrusenco, președintele Organizației Teritoriale Chișinău a Partidului „Respect Moldova”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.