Veniturile proprietarului TikTok în 2020. Veniturile au explodat, însă au crescut și pierderile

Veniturile înregistrate anul trecut de grupul chinez ByteDance, proprietarul reţelei TikTok, s-au dublat până la 34,3 miliarde de dolari însă au crescut şi pierderile nete ale companiei până la 45 de miliarde de dolari.

Creșterea pierderilor este cauzată, în mare parte, de unele norme contabile pentru pachetele compensatorii pe bază de acţiuni acordate angajaţilor, a dezvăluit o sursă din apropierea acestui dosar, scrie Agerpres.

Anterior, Reuters a informat că ByteDance, una din cele mai mari companii private din sectorul tehnologiei cu o valoare de piaţă estimată de aproximativ 300 miliarde de dolari, avea drept obiectiv ajungerea la o cifră de afaceri de aproximativ 30 de miliarde de dolari în 2020.

Într-un document intern, compania şi-a informat angajaţii că în 2020 a înregistrat pierderi operaţionale de două miliarde de dolari şi un profit brut de 19 miliarde de dolari, în creştere de 93% în ritm anual.

Aplicaţia de video-sharing TikTok este foarte utilizată de tinerii cu vârsta între 15 şi 25 de ani şi are aproximativ un miliard de utilizatori în întreaga lume. Grupul ByteDance a informat că în luna decembrie 2020 avea aproximativ 1,9 miliarde de utilizatori în întreaga lume pentru toate aplicaţiile sale, inclusiv TikTok, versiunea sa chineză Douyin şi agregatorul de ştiri Jinri Toutiao.

Luna trecută, fondatorul companiei ByteDance, Zhang Yiming şi-a anunţat demisia surprinzătoare din funcţia de CEO, o decizie care vine într-un moment în care organismele de reglementare din China urmăresc cu atenţie sporită cele mai mari firme de tehnologie.

#TikTok #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Luni, 19 ianuarie 2026, debutează cea de-a 56-a ediție a Forumul Economic Mondial de la Davos, într-un context marcat de instabilitate geopolitică profundă și tensiuni fără precedent în relațiile internaționale. Mulți lideri europeni consideră actualul moment drept cel mai dificil pentru continent de la încheierea Războiului Rece, fiind puse sub semnul întrebării relația cu Statele Unite, modelul economic european și arhitectura de securitate.

Unul dintre cele mai așteptate momente ale forumului este revenirea președintelui SUA, Donald Trump, la Davos, după o absență de șase ani. Participarea are loc la aproximativ un an de la preluarea noului său mandat prezidențial și într-un climat tensionat, generat de amenințările comerciale, intervențiile militare și pozițiile unilaterale adoptate de administrația americană.

Acțiunile recente ale Washingtonului au amplificat îngrijorările liderilor europeni, după ce Trump a trimis trupe pentru capturarea liderului Venezuelei, Nicolás Maduro, a sugerat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar frâna procesul de pace și a amenințat Iranul cu o intervenție militară în cazul continuării represiunii interne. Discursul lui Donald Trump este programat la mijlocul săptămânii și, potrivit unui oficial al Casei Albe, va pune accent pe problemele interne ale Statelor Unite, în special costul vieții și politicile economice, dar și pe solicitarea adresată europenilor de a renunța la politicile considerate de acesta drept generatoare de stagnare economică.

Relațiile dintre SUA și Europa traversează un nou moment critic, după ce Trump a insistat asupra intenției Washingtonului de a prelua controlul asupra Groenlandei, amenințând concomitent cu impunerea de tarife împotriva aliaților europeni din NATO care se opun unei asemenea acțiuni. Opt state europene, printre care Marea Britanie, Germania, Franța și țările nordice, au transmis un mesaj comun extrem de ferm, avertizând că aceste demersuri riscă să declanșeze „o spirală descendentă periculoasă” și să submineze relațiile transatlantice.

De cealaltă parte, lideri europeni precum președintele francez Emmanuel Macron și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vin la Davos cu un mesaj comun axat pe apărarea comerțului liber, consolidarea cooperării transatlantice și sprijinul ferm pentru Ucraina.

Războiul din Ucraina rămâne una dintre temele centrale ale forumului, la aproape patru ani de la invazia Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski este prezent la Davos, unde ar putea avea noi discuții cu Donald Trump privind garanțiile de securitate necesare unui posibil armistițiu. Totodată, un subiect sensibil este inițiativa lui Trump de a crea un așa-numit „Consiliu al Păcii” pentru Gaza, propus ca o abordare „nouă și îndrăzneață” pentru soluționarea conflictelor globale, dar criticată de unii observatori ca o tentativă de a ocoli Consiliul de Securitate al ONU.

Forumul are loc și pe fondul unei intervenții militare recente a SUA în Venezuela și al escaladării tensiunilor din Iran, unde protestele anti-guvernamentale riscă să ducă la noi valuri de represiune. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, participă la reuniunea de la Davos.