Moldova intră în iarnă cu gaz european: peste 75% din necesar, deja asigurat

Republica Moldova a contractat mai mult de trei sferturi din volumul de gaze necesar pentru sezonul rece, a anunțat directorul interimar al companiei Energocom, Evghenii Buzatu. Potrivit acestuia, achizițiile au fost realizate prin bursele europene și prin contracte directe cu furnizori din Germania, Franța, Elveția și România.

Buzatu a precizat că livrările vor avea loc în lunile ianuarie–februarie, atunci când consumul atinge nivelul maxim, și a dat asigurări că „țara este pregătită de iarnă și nu vor exista întreruperi”.

Totodată, oficialul a respins zvonurile privind procurarea de gaze rusești prin intermediari la prețuri majorate. El a explicat că, odată ce gazul ajunge în rețeaua europeană, acesta se amestecă și își pierde originea, fiind cumpărat la prețurile de referință de pe burse, inclusiv la hub-ul TTF din Țările de Jos.

În prezent, cota Rusiei pe piața europeană a scăzut la aproximativ 11%, cu livrări directe limitate către state precum Ungaria și Slovacia.

Amintim că, începând cu luna august, Energocom a preluat alimentarea cu gaze a malului drept al Nistrului, după ce Moldovagaz și-a pierdut licența. Compania controlată de „Gazprom” va continua să activeze doar pe segmentul transnistrean până în aprilie 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.