Ultimatum de la Washington: „Europa, taxe de 100% sau tăceți!”

Președintele SUA, Donald Trump, a solicitat Uniunii Europene să introducă taxe vamale de 100% pe produsele din China și India, ca măsură de sancționare pentru continuarea achizițiilor de petrol rusesc. Informația a fost relatată de Financial Times, care citează trei surse familiare discuțiilor purtate la Washington între oficiali americani și europeni.

Trump ar fi subliniat că această măsură are scopul de a forța Kremlinul să încheie războiul din Ucraina. Potrivit FT, Washingtonul s-a arătat dispus să aplice taxe similare, dar numai în cazul în care partenerii europeni se vor alinia. „Abordarea evidentă este să introducem toți taxe drastice și să le menținem până când China renunță la achizițiile de petrol. Alte piețe disponibile nu prea există”, a declarat un oficial american.

Anterior, SUA au majorat până la 50% taxele pe o serie de produse indiene, ca represalii pentru achizițiile de petrol rusesc. Totodată, Trump a blocat negocierile privind un acord comercial cu New Delhi, până când guvernul indian nu va renunța la importurile de combustibili din Rusia. Cu toate acestea, liderul de la Casa Albă a scris recent pe platforma Truth Social că SUA continuă discuțiile pentru reducerea barierelor comerciale cu India și a anunțat o întâlnire apropiată cu premierul Narendra Modi.

Surse citate de Financial Times și Bloomberg susțin că Uniunea Europeană discută introducerea de sancțiuni secundare împotriva Chinei și Indiei, ca parte a celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Totuși, măsura provoacă îngrijorări în mai multe capitale europene, din cauza riscului de deteriorare a relațiilor cu Beijingul și New Delhi.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a fost și mai tranșant: Europa fie urmează exemplul american în presiunile asupra cumpărătorilor de energie rusească, fie „să tacă”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #petrol #Rusia #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.