Leul urcă, euro cedează: cel mai mic curs mediu din ultimele luni

În luna august 2025, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 79,2%, în ușoară scădere față de 79,9% înregistrat în iulie 2025, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a redus cu 55 milioane euro sau -15,7%, iar cererea netă din partea agenților economici a înregistrat o diminuare de 65,5 milioane euro sau -14,9% comparativ cu luna precedentă.

Pe parcursul lunii de raportare, BNM nu a intervenit pe piața valutară locală, lăsând evoluțiile să fie determinate de raportul dintre cerere și ofertă.

În ceea ce privește cursul valutar, leul moldovenesc s-a apreciat față de euro, media lunară coborând de la 19,7842 EUR/MDL în iulie la 19,5715 EUR/MDL în august.

Structura ofertei nete de valută a rămas dominată de moneda unică europeană, care a deținut o pondere de 75% în total.

Această evoluție reflectă o ajustare moderată a pieței valutare interne, pe fondul diminuării atât a cererii, cât și a ofertei, menținându-se totuși un echilibru relativ stabil fără intervenții suplimentare din partea Băncii Naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leu #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.