Apărarea, mai presus de economie: Rusia sacrifică creșterea pentru finanțarea frontului

Guvernul Federației Ruse a aprobat miercuri proiectul bugetului pentru perioada 2026–2028, în care cheltuielile pentru apărare și securitate rămân principala prioritate, chiar dacă ponderea lor în totalul bugetului va fi ușor redusă. Noile planuri prevăd însă o majorare a taxelor, în special a TVA-ului, ceea ce va transfera o parte din povară asupra mediului de afaceri și populației, notează Reuters.

Potrivit documentului, TVA va fi majorat începând cu 2026 la 22%, măsură ce ar urma să aducă încasări suplimentare de 4,4 trilioane de ruble în trei ani. În total, mobilizarea suplimentară de venituri este estimată la 7,5 trilioane de ruble. Ministerul de Finanțe a precizat că aceste resurse vor fi direcționate în special către finanțarea armatei, dotarea cu armament și tehnică militară, plata soldei militarilor, sprijin pentru familiile acestora și modernizarea complexului militar-industrial. De asemenea, vor fi alocate fonduri pentru combaterea dronelor și consolidarea infrastructurii de transport din regiunile de frontieră și teritoriile ocupate.

Cheltuielile pentru armată, poliție și serviciile speciale vor reprezenta 38% din buget în 2026, față de 41% în acest an. În cifre absolute, Rusia va aloca 12,6 trilioane de ruble pentru apărare și 4,1 trilioane pentru securitate națională, adică aproximativ 7,1% din PIB. În 2025, planurile oficiale vizau 17 trilioane de ruble pentru aceste sectoare, echivalent cu 8% din PIB, însă surse citate de Reuters afirmă că cheltuielile reale sunt chiar mai mari.

Bugetul Rusiei este tot mai presat de războiul din Ucraina, sancțiunile internaționale, obligațiile sociale și promisiunile electorale ale președintelui Vladimir Putin, în timp ce veniturile din petrol și gaze sunt în scădere, rubla se menține puternică, iar economia încetinește. Noul plan fiscal contrazice angajamentele anterioare ale Kremlinului, inclusiv promisiunea lui Putin de a nu mai modifica parametrii principali ai sistemului de impozitare până în 2030, după reforma fiscală amplă din 2025.

Ministerul Economiei a redus semnificativ prognoza de creștere economică: doar 1% pentru 2025 (față de 4,3% în 2024) și 1,3% pentru 2026. În pofida acestor cifre, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins ideea că majorarea TVA ar fi un semn al epuizării economiei ruse, afirmând că aceasta „s-a adaptat nevoilor operațiunii militare speciale astfel încât toate cerințele frontului sunt acoperite cu prisosință”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aparare #buget #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în instanță extrădarea sa din Marea Britanie în Republica Moldova, susținând că dosarele penale intentate pe numele său au un caracter politic. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor desfășurate la Tribunalul Westminster Magistrates din Londra, scrie Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost arestat în capitala britanică anul trecut, după ce autoritățile moldovene au solicitat extrădarea sa. Procurorii îl acuză că ar fi participat la o schemă de spălare de bani prin care, între 2010 și 2014, ar fi fost transferate aproximativ 22 de miliarde de dolari din Rusia prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit acuzării, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea care utiliza conturi deschise la Moldindconbank, instituție financiară în care acesta deținea acțiuni. Procurorii susțin că fondurile erau prezentate drept plăți comerciale sau împrumuturi legitime, însă rambursarea acestora era blocată intenționat, iar ulterior erau inițiate procese în instanță pentru a conferi aparență de legalitate transferurilor.

În fața instanței britanice, Veaceslav Platon a declarat că dosarele penale împotriva sa urmăresc eliminarea sa ca adversar politic și confiscarea participațiilor pe care le-ar fi deținut la Moldindconbank și Moldova Agroindbank.

„Am fost proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări. Nu exista o persoană mai influentă în domeniul economic și financiar decât mine, iar ea m-a perceput ca pe o amenințare”, a afirmat Platon, referindu-se la președinta Maia Sandu.

Acesta a mai declarat că intenționa să sprijine parcursul proeuropean al Republicii Moldova, însă a susținut că Maia Sandu ar fi adoptat încă de la început o poziție potrivit căreia doar ea reprezintă „binele pentru țară”.

Autoritățile moldovene resping însă aceste acuzații. În documentele depuse la dosar, reprezentanții Republicii Moldova susțin că procedurile penale nu au motivație politică, ci se bazează pe probe cu presupuse activități infracționale.

„Urmăririle penale împotriva lui Veaceslav Platon nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi ale unor infracțiuni care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, se arată în poziția autorităților moldovene prezentată instanței.

Audierile cu privire la cererea de extrădare vor continua pe parcursul lunii august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța britanică urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.