Apărarea, mai presus de economie: Rusia sacrifică creșterea pentru finanțarea frontului

Guvernul Federației Ruse a aprobat miercuri proiectul bugetului pentru perioada 2026–2028, în care cheltuielile pentru apărare și securitate rămân principala prioritate, chiar dacă ponderea lor în totalul bugetului va fi ușor redusă. Noile planuri prevăd însă o majorare a taxelor, în special a TVA-ului, ceea ce va transfera o parte din povară asupra mediului de afaceri și populației, notează Reuters.

Potrivit documentului, TVA va fi majorat începând cu 2026 la 22%, măsură ce ar urma să aducă încasări suplimentare de 4,4 trilioane de ruble în trei ani. În total, mobilizarea suplimentară de venituri este estimată la 7,5 trilioane de ruble. Ministerul de Finanțe a precizat că aceste resurse vor fi direcționate în special către finanțarea armatei, dotarea cu armament și tehnică militară, plata soldei militarilor, sprijin pentru familiile acestora și modernizarea complexului militar-industrial. De asemenea, vor fi alocate fonduri pentru combaterea dronelor și consolidarea infrastructurii de transport din regiunile de frontieră și teritoriile ocupate.

Cheltuielile pentru armată, poliție și serviciile speciale vor reprezenta 38% din buget în 2026, față de 41% în acest an. În cifre absolute, Rusia va aloca 12,6 trilioane de ruble pentru apărare și 4,1 trilioane pentru securitate națională, adică aproximativ 7,1% din PIB. În 2025, planurile oficiale vizau 17 trilioane de ruble pentru aceste sectoare, echivalent cu 8% din PIB, însă surse citate de Reuters afirmă că cheltuielile reale sunt chiar mai mari.

Bugetul Rusiei este tot mai presat de războiul din Ucraina, sancțiunile internaționale, obligațiile sociale și promisiunile electorale ale președintelui Vladimir Putin, în timp ce veniturile din petrol și gaze sunt în scădere, rubla se menține puternică, iar economia încetinește. Noul plan fiscal contrazice angajamentele anterioare ale Kremlinului, inclusiv promisiunea lui Putin de a nu mai modifica parametrii principali ai sistemului de impozitare până în 2030, după reforma fiscală amplă din 2025.

Ministerul Economiei a redus semnificativ prognoza de creștere economică: doar 1% pentru 2025 (față de 4,3% în 2024) și 1,3% pentru 2026. În pofida acestor cifre, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins ideea că majorarea TVA ar fi un semn al epuizării economiei ruse, afirmând că aceasta „s-a adaptat nevoilor operațiunii militare speciale astfel încât toate cerințele frontului sunt acoperite cu prisosință”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aparare #buget #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.