Franța poate să furnizeze lumii genți de lux și șampanie de colecție, dar pare să nu-i placă pe cei suficient de bogați încât să cheltuie pe astfel de capricii. În timp ce țara se confruntă cu felul în care va reduce deficitul bugetar, cea mai recentă „psihodramă națională” se referă la o propunere de taxă nouă pentru ultra-bogați.
Pe 21 septembrie chiar Bernard Arnault, de obicei discretul șef al LVMH, furnizor de lux și cel mai bogat om din Franța, a intervenit, susținând că taxa ar „distruge” economia, scrie The Economist.
Disputa provine de la o propunere a economistului Gabriel Zucman de a taxa averile de peste 100 milioane de euro (117 milioane de dolari) cu 2% pe an. Aceasta ar afecta cele mai bogate 1.800 de gospodării, o mică parte din cele 358.000 care plăteau vechea taxă pe avere, abolita de președintele Emmanuel Macron în 2018. Zucman estimează că taxa ar putea aduce între 15 și 25 miliarde de euro anual.
Taxa Zucman a devenit un totem pentru stânga, unii lideri ai acesteia dorind introducerea ei ca și condiție pentru susținerea bugetului pe 2026. Bugetul este în prezent în negociere de noul prim-ministru, Sébastien Lecornu, numit pe 9 septembrie după ce parlamentul a demis guvernul minoritar anterior. Lecornu poartă discuții cu partidele de opoziție în speranța de a obține un pact de neagresiune cu socialiștii și alții în privința noului buget.
Sistemul fiscal și de asistență socială francez corectează riguros inegalitatea. Veniturile totale din taxe în Franța, de 46% din PIB, sunt cele mai mari din UE. Totuși, în timp ce averile super-bogaților francezi au crescut spectaculos, cei mai bogați 0,01% dintre gospodării, calculează Zucman, plătesc o rată de impozitare mai mică decât restul populației, datorită mecanismelor de optimizare fiscală. Rata medie efectivă de impozitare în Franța, estimează el, este de 50%. Milionarii, dintre care Franța are cei mai mulți din UE, plătesc 27% din venitul lor.
Pentru stânga, atractivitatea reală a taxei Zucman este simbolică. După ce Macron a eliminat vechea taxă pe avere, pentru a încerca să combată imaginea Franței ca țară care pedepsește crearea de avere, a fost poreclit „președintele bogaților”. Indiferent că, așa cum a spus Arnault în mai în Senat, LVMH a plătit anul trecut aproape 3 miliarde de euro doar în Franța. Un sondaj din această lună arată că 86% aprobă taxa Zucman, inclusiv 96% dintre alegătorii socialiști și 75% dintre susținătorii partidului de extremă-dreapta Rassemblement National.
Totuși, taxa are multe lacune. Una este baza sa restrânsă; nimeni nu știe cum s-ar comporta un număr mic de familii dacă ar fi introdusă. Alți economiști francezi estimează că, din cauza exilului fiscal, a optimizării și a altor factori, aceasta ar aduce doar 5 miliarde de euro. O altă problemă este ce s-ar întâmpla cu fondatorii de startup-uri. Arthur Mensch, co-fondatorul în vârstă de 33 de ani al Mistral, o companie de inteligență artificială evaluată acum la 14 miliarde de dolari, a apărut la televiziune pentru a explica de ce averea sa este „virtuală”. Antreprenorii, sugerează Zucman, ar putea plăti „în natură”, predând acțiuni statului, sau ar putea lua împrumuturi pentru a plăti taxa. Arnault l-a numit pe Zucman „un activist de extremă-stânga”.
Lecornu merge pe un teren periculos. Stânga dorește o măsură suficient de mare pentru a revendica o victorie asupra centriștilor lui Macron. Totuși, prim-ministrul nu-și poate permite să piardă sprijinul centrului-dreapta. Cineva care l-a văzut recent pe Macron spune că președintele știe că prețul stabilității politice este o concesie către stânga, dar prețul acestei concesii ar putea fi imaginea prietenoasă față de afaceri a Franței, pentru care a depus atât de mult efort.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
