Nordul hrănește țara, Sudul concentrează terenurile, Centrul rămâne codaș

Economistul Iurie Rija a realizat o analiză detaliată a structurii agricole a Republicii Moldova, scoțând în evidență diferențe majore între regiunile de nord, centru și sud. Cele mai recente date privind suprafețele cultivate confirmă că Moldova agricolă este un mozaic complex, unde fertilitatea, dimensiunea terenurilor și fragmentarea proprietăților definesc performanța fiecărei zone.

Sudul se plasează în top la suprafețele cultivate. UTA Găgăuzia are peste 101 mii ha semănate, dintr-un total agricol de 184 mii ha, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din teritoriu este lucrat. Cahul confirmă tendința: aproape 72 mii ha cultivate dintr-un total de 154,5 mii ha. Regiunea este caracterizată prin exploatații mari, ferme consolidate și o concentrare a terenurilor în mâinile unor agenți economici puternici.

Nordul mizează pe fertilitatea solurilor. Drochia, cu o bonitate de 76 puncte, valorifică 57% din teritoriu pentru agricultură, având cel mai ridicat nivel de utilizare din țară. Florești urmează cu 52% valorificare și o bonitate de 68 puncte. Raioane precum Râșcani, Soroca și Edineț confirmă statutul nordului ca nucleu al agriculturii moldovenești, unde solurile de calitate susțin producția și exporturile. Totodată, aici coexistă atât ferme mari (Drochia, Dondușeni), cât și exploatații fragmentate (Briceni, Edineț, Ocnița).

Centrul este marcat de fragmentare și utilizare redusă a terenurilor. Codrii și urbanizarea Chișinăului reduc suprafața agricolă valorificată, iar multe terenuri sunt transformate în zone rezidențiale sau industriale. Deși aici se află raioane cu soluri bune – Șoldănești și Criuleni (70 puncte bonitate) –, ponderea terenurilor cultivate rămâne modestă. Hâncești, de exemplu, are 36,8 mii ha cultivate, dar doar 25% din teritoriu valorificat. Călărași și Strășeni exemplifică fragmentarea: mulți fermieri cu suprafețe mici, ce limitează mecanizarea și investițiile.

La nivel național, suprafața însămânțată depășește 1,15 milioane ha, adică 40% din teritoriul țării, fără a include viile, livezile sau pășunile. Din această suprafață, 44% revine culturilor tehnice (floarea-soarelui, rapiță, soia), 38% culturilor de toamnă (grâu, orz, secară), iar 18% cerealelor de primăvară (porumb, orz).

Analiza subliniază și concentrarea terenurilor: în sud predomină ferme mari consolidate, în nord coexistă ambele modele – industrial și fragmentat – iar centrul este dominat de suprafețe mici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#terenuri #Cereale #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anul 2025 a fost unul istoric pentru bursele europene, iar sectorul bancar a ieșit clar în evidență ca principalul câștigător. Piețele din Europa au crescut mai puternic decât cele din Statele Unite, relatează Mediafax.

Motorul acestei performanțe au fost acțiunile băncilor, care au avut profituri mari, ajutate de o economie mai stabilă decât se estima la începutul anului. Indicele Stoxx 600, care include cele mai importante companii listate din Europa, a urcat cu aproximativ 16% în 2025, atingând maxime istorice. Pentru comparație, acest indice a depășit chiar și evoluția pieței americane S&P 500, atunci când randamentele sunt raportate în dolari, un lucru rar în ultimii ani.

Cea mai spectaculoasă evoluție a fost înregistrată de sectorul bancar. Aici, acțiunile au crescut, în medie, cu 65%, cea mai mare majorare anuală din 1997 până în prezent, potrivit Bloomberg. Creșterea a fost susținută de mai mulți factori ușor de înțeles chiar și pentru cei care nu urmăresc zilnic piețele financiare. Băncile au obținut profituri mai mari din credite, comisioane și tranzacții financiare. În același timp, și-au controlat mai bine costurile și au returnat o parte importantă din câștiguri investitorilor sub formă de dividende.

Printre băncile care au avut un an excepțional se numără instituții mari și cunoscute la nivel european, precum Banco Santander, Société Générale sau Commerzbank, unele fiind pe cale să încheie cel mai bun an din istoria lor bursieră.

Un alt motiv pentru care Europa a atras interesul investitorilor în 2025 este faptul că piețele europene sunt mai puțin dependente de marile companii tehnologice decât Wall Street. În SUA, o mare parte din creșterea burselor vine de la câteva nume uriașe din tehnologie, considerate de unii analiști supraevaluate.

Pe lângă bănci, și alte sectoare au avut creșteri puternice în 2025. Companiile din industria de apărare au beneficiat de majorarea cheltuielilor militare în Europa, pe fondul tensiunilor geopolitice. Firme din industria de apărare precum Rheinmetall (Germania) sau Babcock (Marea Britanie) au atins maxime istorice pe bursă. Indra Sistemas (Spania) a crescut cu aproximativ 180% într-un singur an.

De asemenea, companiile miniere au fost printre câștigători, susținute de scumpirea metalelor prețioase și industriale. Producătorul de aur și argint Fresnillo a avut una dintre cele mai bune evoluții din Europa, cu o creștere de peste 400% a acțiunilor în 2025. Și unele companii din sectorul cuprului și-au dublat valoarea. Creșterea a fost susținută de cererea generată de centrele de date și de dezvoltarea inteligenței artificiale.

În schimb, alte sectoare au avut un an dificil. Industria auto, bunurile de consum și publicitatea au fost afectate de cererea mai slabă, costuri mai mari și incertitudini economice. Companii precum Stellantis (-25%), Puma (-50%) sau grupul de publicitate WPP (-60%) au înregistrat scăderi semnificative pe bursă.

#burse europene #Wall Street #sector bancar #bănci