Dronele ucrainene au aprins pompele rusești: benzina, mai scumpă ca niciodată

Prețurile la benzină în Rusia au înregistrat cea mai mare creștere din ultimii 14 ani, pe fondul atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor rusești, care au provocat un deficit masiv de combustibil și o explozie a costurilor de producție. Potrivit datelor oficiale publicate de Rosstat, în luna septembrie prețurile medii la benzină au crescut cu 2,58%, cel mai ridicat nivel lunar din 2018. În termeni anuali, scumpirea a ajuns la 12,73%, un record neatins din 2011.

De la începutul lunii august, peste 30 de mari rafinării rusești au fost lovite de drone ucrainene, ceea ce a redus capacitatea de procesare internă cu până la 23% — cel mai ridicat nivel de opriri din istoria industriei petroliere ruse, potrivit Reuters. Printre instalațiile afectate în octombrie se numără Antipinski (Tiumen), Slavneft-YANOS (Iaroslavl), Tuapsinski (Rosneft), Orsknefteorgsintez (Orenburg) și Kinef (Leningrad), ultima fiind nevoită să oprească principala unitate de rafinare care asigura 40% din capacitate. Bloomberg notează că fiecare al treilea combinat petrolier rus a fost afectat de atacuri în ultimele luni, ceea ce a dus la scăderea producției la 4,86 milioane barili pe zi — minimul ultimilor cinci ani.

Rusia se confruntă cu un deficit de benzină estimat la 20% din consumul intern, potrivit unei surse citate de Kommersant. Prețurile cu ridicata la carburanți au crescut cu 40–50% de la începutul anului și au atins maxime istorice de peste zece ori în august–septembrie. Economiștii avertizează că „șocul benzinei” riscă să alimenteze inflația generală. „Scumpirea combustibilului va majora inevitabil costurile în agricultură, transport și logistică, ceea ce se va traduce în prețuri mai mari la alimente și bunuri esențiale”, a declarat Vladimir Cernov, analist la Freedom Finance Global.

În prima săptămână din octombrie, prețurile la stațiile de alimentare au crescut cu încă 0,85%, după ce în septembrie ritmul de creștere era între 0,45% și 0,8% pe săptămână. Economista-șefă a Alfa-Bank, Natalia Orlova, avertizează că menținerea acestor niveluri ridicate „va accelera inflația în lunile următoare, afectând un spectru larg de produse de consum”. Creșterea actuală a prețurilor la combustibili depășește toate crizele petroliere recente, inclusiv pe cea din 2018, și pune presiune suplimentară pe guvernul rus, care încearcă să mențină stabilitatea economică într-un context de război prelungit și sancțiuni internaționale severe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #benzina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.