Putin și-a umflat mușchii „nucleari”, după ce întâlnirea cu Trump pe pacea din Ucraina a rămas în aer 

22 Oct. 2025, 17:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2025, 17:17 // Actual //  Ursu Victor

La doar o zi după ce președintele american Donald Trump a decis amânarea pe termen nedeterminat a summitului cu Vladimir Putin, Kremlinul a reacționat printr-o demonstrație de forță nucleară, desfășurând un amplu exercițiu al forțelor strategice ruse.

Potrivit comunicatului oficial al administrației prezidențiale ruse, Vladimir Putin a condus personal exercițiile nucleare, care au implicat toate componentele „triadei nucleare” – terestră, aeriană și navală. Din centrul de comandă al Kremlinului, Putin, singur în sala de control, a dat ordinul de lansare a mai multor rachete balistice intercontinentale.

De pe cosmodromul Plesețk, o rachetă „Yars” – cu o rază de acțiune de până la 11.000 km, capabilă să atingă teritoriul Statelor Unite – a fost lansată către poligonul Kura, din peninsula Kamceatka. În paralel, submarinul nuclear „Bryansk”, aflat în Marea Barents, a lansat o rachetă balistică „Sineva”, iar avioane strategice Tu-95MS au executat lansări de rachete de croazieră aer-sol.

Kremlinul a declarat că „toate obiectivele exercițiului au fost îndeplinite”, iar scopul acestuia a fost „exersarea procedurilor de autorizare și utilizare a armelor nucleare”, potrivit raportului prezentat lui Putin de Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al armatei ruse.

Exercițiul a avut loc într-un moment de tensiune diplomatică maximă, după ce Casa Albă a anunțat că summitul planificat la Budapesta între Donald Trump și Vladimir Putin a fost amânat pe termen nedeterminat.

Surse citate de Reuters afirmă că întâlnirea a fost suspendată din cauza refuzului lui Putin de a face concesii privind Ucraina – liderul rus ar fi cerut control total asupra regiunii Donbas, renunțarea Kievului la aderarea la NATO și reducerea drastică a armatei ucrainene.

Donald Trump a declarat anterior că nu dorește „să piardă timpul în negocieri fără rezultate” și că va relua discuțiile „doar dacă vor exista semnale clare din partea Moscovei și Kievului privind încetarea focului”. Potrivit CNN, decizia de amânare i-a fost recomandată de secretarul de stat Marco Rubio, după consultările eșuate cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

Surse din administrația Trump, citate de Axios, afirmă că Washingtonul consideră că nici Moscova, nici Kievul nu sunt în prezent pregătite să facă pași concreți spre relansarea negocierilor de pace.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.