India a oprit comerțul global cu îngrășăminte! Moldova rămâne cu depozitele pe jumătate goale

Piața globală a ureei traversează în septembrie–octombrie 2025 o perioadă de activitate redusă, dominată de licitația majoră lansată de compania indiană de stat RCF (Rashtriya Chemicals and Fertilizers) pentru două milioane de tone de produs, cu livrare până la jumătatea lunii decembrie. Potrivit economistului Iurie Rija, această licitație a blocat temporar direcția pieței, majoritatea cumpărătorilor și vânzătorilor așteptând semnalele post-licitație din Asia.

China nu a anunțat deocamdată dacă va prelungi restricțiile la export, menținând o incertitudine semnificativă pentru traderii europeni. Oferta globală pare momentan suficientă, fapt care apasă prețurile în jos, însă tensiunile geopolitice SUA–China și atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina rămân factori de risc pentru lanțurile de aprovizionare.

În Orientul Mijlociu, producătorii iranieni au vândut circa 170.000 tone de uree la prețuri de 365–370 USD/tonă FOB, în ușoară scădere față de săptămâna precedentă. În Asia de Sud-Est, Indonezia a plasat 7.000 tone către Filipine la circa 400 USD/tonă, cu livrare în noiembrie.

În Europa, gazul natural se menține stabil la 32 euro/MWh, iar depozitele sunt pline în proporție de peste 83%, oferind un echilibru temporar costurilor de producție a îngrășămintelor.

Pentru Republica Moldova, Iurie Rija anticipează o stabilitate relativă a prețurilor la uree până la sfârșitul anului 2025, urmată de o posibilă tendință de creștere la începutul lui 2026, odată cu reluarea cererii în Europa și Ucraina.

După doi ani de importuri ridicate, țara traversează din 2024 o scădere a volumelor. În 2022, Moldova importa 29 mii tone la un preț mediu de 17,44 lei/kg, iar în 2023 volumul a urcat la 70,9 mii tone, odată cu scăderea prețului la 12,69 lei/kg. În 2024, importurile au coborât la 37,3 mii tone, cu un preț mediu de 8,70 lei/kg, cel mai mic din ultimii ani.

În 2025, tendința descendentă continuă: în primele nouă luni, au fost importate 24,0 mii tone, cu 21,6% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024. Prețul mediu de import a fost de 9,61 lei/kg, în ușoară creștere (+10%). Valoric, importurile au însumat 231 milioane lei, dar nivelul din 2024 nu va fi recuperat, estimează Rija.

Potrivit analizei, 60,5% din volumele anuale au fost aduse în primele două luni ale anului, când prețurile erau mai mici (9,06–9,58 lei/kg).

Top 5 importatori de uree (ianuarie–septembrie 2025): FERTISTREAM-TRM S.R.L. – 5.000 tone, PIRAMIDA-MARKET S.R.L. – 3.000 tone, CARVIDON-TRADE S.R.L. – 3.000 tone
AGROSTOC CI – 2.560 tone (13% cotă de piață) și TRANSFER-IMPEX S.R.L. – 1.780 tone.

Pe partea logistică, România rămâne principalul coridor de aprovizionare al Moldovei, cu o cotă de 33% din totalul livrărilor, urmată de Rusia (31%) și Georgia de Sud (7%).

Ca origine a producției, Rusia deține 38%, urmată de Turkmenistan (21%) și Egipt (9%). În trecut, Azerbaidjanul și Belarusul au avut roluri importante, dar ponderea lor s-a redus semnificativ în 2024–2025.

Economistul subliniază că Moldova cumpărăr preponderent prin traderi internaționali, nu direct de la producători. Diferența între țara de origine și țara de export (de exemplu, Egipt sau Turkmenistan ca origine, dar România ca exportator) arată că marjele comerciale se formează pe lanțul intermediarilor, care gestionează logistica, finanțarea și redistribuirea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#uree #ingrasaminte #import #India #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.