India a oprit comerțul global cu îngrășăminte! Moldova rămâne cu depozitele pe jumătate goale

Piața globală a ureei traversează în septembrie–octombrie 2025 o perioadă de activitate redusă, dominată de licitația majoră lansată de compania indiană de stat RCF (Rashtriya Chemicals and Fertilizers) pentru două milioane de tone de produs, cu livrare până la jumătatea lunii decembrie. Potrivit economistului Iurie Rija, această licitație a blocat temporar direcția pieței, majoritatea cumpărătorilor și vânzătorilor așteptând semnalele post-licitație din Asia.

China nu a anunțat deocamdată dacă va prelungi restricțiile la export, menținând o incertitudine semnificativă pentru traderii europeni. Oferta globală pare momentan suficientă, fapt care apasă prețurile în jos, însă tensiunile geopolitice SUA–China și atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina rămân factori de risc pentru lanțurile de aprovizionare.

În Orientul Mijlociu, producătorii iranieni au vândut circa 170.000 tone de uree la prețuri de 365–370 USD/tonă FOB, în ușoară scădere față de săptămâna precedentă. În Asia de Sud-Est, Indonezia a plasat 7.000 tone către Filipine la circa 400 USD/tonă, cu livrare în noiembrie.

În Europa, gazul natural se menține stabil la 32 euro/MWh, iar depozitele sunt pline în proporție de peste 83%, oferind un echilibru temporar costurilor de producție a îngrășămintelor.

Pentru Republica Moldova, Iurie Rija anticipează o stabilitate relativă a prețurilor la uree până la sfârșitul anului 2025, urmată de o posibilă tendință de creștere la începutul lui 2026, odată cu reluarea cererii în Europa și Ucraina.

După doi ani de importuri ridicate, țara traversează din 2024 o scădere a volumelor. În 2022, Moldova importa 29 mii tone la un preț mediu de 17,44 lei/kg, iar în 2023 volumul a urcat la 70,9 mii tone, odată cu scăderea prețului la 12,69 lei/kg. În 2024, importurile au coborât la 37,3 mii tone, cu un preț mediu de 8,70 lei/kg, cel mai mic din ultimii ani.

În 2025, tendința descendentă continuă: în primele nouă luni, au fost importate 24,0 mii tone, cu 21,6% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024. Prețul mediu de import a fost de 9,61 lei/kg, în ușoară creștere (+10%). Valoric, importurile au însumat 231 milioane lei, dar nivelul din 2024 nu va fi recuperat, estimează Rija.

Potrivit analizei, 60,5% din volumele anuale au fost aduse în primele două luni ale anului, când prețurile erau mai mici (9,06–9,58 lei/kg).

Top 5 importatori de uree (ianuarie–septembrie 2025): FERTISTREAM-TRM S.R.L. – 5.000 tone, PIRAMIDA-MARKET S.R.L. – 3.000 tone, CARVIDON-TRADE S.R.L. – 3.000 tone
AGROSTOC CI – 2.560 tone (13% cotă de piață) și TRANSFER-IMPEX S.R.L. – 1.780 tone.

Pe partea logistică, România rămâne principalul coridor de aprovizionare al Moldovei, cu o cotă de 33% din totalul livrărilor, urmată de Rusia (31%) și Georgia de Sud (7%).

Ca origine a producției, Rusia deține 38%, urmată de Turkmenistan (21%) și Egipt (9%). În trecut, Azerbaidjanul și Belarusul au avut roluri importante, dar ponderea lor s-a redus semnificativ în 2024–2025.

Economistul subliniază că Moldova cumpărăr preponderent prin traderi internaționali, nu direct de la producători. Diferența între țara de origine și țara de export (de exemplu, Egipt sau Turkmenistan ca origine, dar România ca exportator) arată că marjele comerciale se formează pe lanțul intermediarilor, care gestionează logistica, finanțarea și redistribuirea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#uree #ingrasaminte #import #India #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața neagră a țigaretelor din România a coborât în septembrie la 9,6% din totalul consumului – cel mai scăzut nivel din ultimele luni – potrivit datelor companiei de cercetare Novel Research.

Conform studiului, fenomenul de contrabandă s-a redus în aproape toate regiunile țării. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în sud-vest, unde ponderea comerțului ilegal a scăzut cu 8,5 puncte procentuale, ajungând la 10%. În vest, contrabanda s-a diminuat cu 5,1 puncte, până la 10,1%. Singura regiune unde se observă o creștere este sudul țării, unde piața neagră a urcat cu 5,1 puncte, până la 16,2%.

Din punct de vedere al provenienței țigaretelor de contrabandă, Bulgaria rămâne principala sursă, cu 35,2%, urmată de Duty Free (26,3%) și Republica Moldova (18,4%), potrivit lui Marian Marcu, directorul general Novel Research.

„Comerțul ilicit este o vulnerabilitate strategică pentru România, cu efecte directe asupra bugetului de stat și a securității economice. Creșterea alarmantă a contrabandei din Bulgaria și presiunea dinspre granițele non-UE, inclusiv Moldova și Ucraina, transformă România într-un punct fierbinte pentru traficanți”, a explicat Marcu.

Reprezentanții principalelor companii din sector – BAT, JTI, Philip Morris și Imperial Brands – au salutat scăderea pieței negre sub pragul de 10%, dar au avertizat că fenomenul rămâne o amenințare constantă.

Ileana Dumitru, director BAT Europa de Sud-Est, a subliniat că menținerea unui cadru fiscal stabil este esențială: „Contrabanda rămâne o prioritate pentru rețelele de crimă organizată. România are nevoie de politici fiscale coerente care să sprijine economia legală. BAT a contribuit anul trecut cu 11,5 miliarde lei românești la bugetul statului”.

Autoritățile române anunță intensificarea măsurilor de control la granițe și în porturile de intrare.

Alexandru Bogdan Bălan, președintele Autorității Vamale Române, a precizat că până la sfârșitul anului vor fi instalate noi sisteme fixe de scanare cu raze X pentru camioane și containere la Constanța Sud și Isaccea, pentru detectarea transporturilor ilegale.

Poliția de Frontieră a raportat, în primele nouă luni din 2025, confiscarea a 5,1 milioane de pachete de țigări, în valoare de peste 100 milioane lei, precum și 63 de tone de tutun vrac.

Totodată, Poliția Română a anunțat că a destructurat 16 grupuri infracționale și a confiscat 97 milioane de țigarete și 3,1 tone de tutun provenite din activități ilegale.