Moneda virtuală a lui Ilan Șor, interzisă în Europa! A7A5 – noua armă financiară a Kremlinului, blocată de UE

Uniunea Europeană a decis interzicerea tranzacțiilor cu moneda virtuală A7A5, un stablecoin rusesc asociat cu Ilan Șor și cu Promsvyazbank (PSB) – instituție bancară aflată pe lista de sancțiuni internaționale.

Interdicția va intra în vigoare la 25 noiembrie 2025, în cadrul celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni antirusești, și are scopul de a bloca utilizarea monedei A7A5 ca mijloc de evitare a sancțiunilor economice impuse Rusiei.

Compania A7, în care Promsvyazbank este investitor major, a lansat moneda digitală A7A5 în februarie 2025, în Kîrgîzstan. Moneda este garantată de depozite ale PSB și este ancorată la rubla rusească în raport 1:1. Ea a fost promovată ca instrument de plată pentru tranzacții comerciale externe ale companiilor ruse, prin intermediul platformei de active financiare digitale „Tokeon”, administrată tot de PSB.

Statele Unite au introdus sancțiuni împotriva companiei A7 și a entităților afiliate încă din august 2025, acuzând că rețeaua financiară este folosită pentru a ocoli restricțiile impuse Moscovei.

În plus, noile măsuri ale Uniunii Europene extind și interdicția asupra sistemelor de plată rusești, incluzând Sistemul Național de Plăți cu cardurile „Mir” și Sistemul de Plăți Rapide (SBP), operate de Banca Centrală a Rusiei.

Astfel, începând cu 25 iunie 2024, instituțiilor europene le este interzis să utilizeze aceste sisteme în afara Federației Ruse, iar din 25 ianuarie 2026 restricțiile se vor aplica la scară completă, vizând toate rețelele de plăți și servicii financiare digitale rusești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#A7A5 #ssanctiuni #crypto

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.