VIDEO Președinta Maia Sandu, la Summitul Euronews: Dacă nu vom adera la UE în 3 ani, este un risc pentru Moldova

04 Nov. 2025, 16:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2025, 16:53 // Actual //  Ursu Victor

La summitul Euronews privind extinderea UE, președinta Maia Sandu a acordat un interviu în care şi-a prezentat viziunea pentru viitorul european al Republicii Moldova. Ea a subliniat că alegerile desfăşurate în acest an, deşi dificile, au fost clare şi au reflectat voinţa poporului de a se alătura lumii libere. „Mai întâi, pentru că Moldova îşi doreşte să fie o ţară democratică, îşi doreşte să fie parte a lumii libere,” a explicat ea, adăugând că „statutul de membru al Uniunii Europene ne va permite acest lucru”.

Președinta a atras atenţia asupra ameninţărilor de securitate directe: „ne-am confruntat, mă refer la războiul hibrid cu care ne-am confruntat, în mod special, de la începutul invaziei Rusiei asupra Ucrainei.” În contextul acesta, aderarea la UE este văzută nu doar ca o aspiraţie economică, ci ca un pilon al stabilităţii şi libertăţii naţionale.

Referindu-se la oportunitatea de reformă antisistem, Sandu a afirmat că „avem parte de sprijin politic după alegeri şi avem parte de un angajament din partea tuturor instituţiilor de a implementa reformele politice necesare şi ar fi păcat să pierdem această oportunitate.” Cu toate acestea, ea a subliniat că „acest lucru nu înseamnă că Rusia va ceda asupra Moldovei.”

„Acum totul depinde de Uniunea Europeană să ia o decizie şi să înainteze cu acest proces,” a spus ea, menţionând că problema deschiderii capitolelor de aderare „ţine cumva şi de faptul că Moldova se află la mijloc între Ucraina şi Ungaria. Avem parte de veto-uri.”

Preşedinta a explicat că „este uşor să vezi în Moldova interferenţa Rusiei … această influenţă a fost atât de serioasă şi toată lumea a putut să o vadă.” Ea a detaliat că influenţa rusă a vizat manipularea informaţiilor, ameninţări directe la adresa cetăţenilor şi finanţarea unor partide politice sau persoane care să submineze drumul european al ţării.

Interlocutorul a adus în discuţie ameninţarea dezinformării digitale, la care Sandu a răspuns că „cea mai mare problemă care ne înconjoară este dezinformarea online”.

Pe tema calendarului de aderare, preşedinta a declarat că „am arătat că suntem pregătiţi şi că putem face suficientă muncă într-o perioadă scurtă de timp, dar vrem să vedem aceeaşi determinare din partea UE de a găsi soluţii”.

În chestiunea economică, Sandu a subliniat progresele realizate în diversificarea energetică. „Acum nu folosim deloc gazul rusesc. Vom finaliza până la sfârşitul acestui an prima linie electrică cu România, care ne va conecta cu piaţa europeană.” În acelaşi timp, ea a atras atenţia asupra provocărilor structurale: „Economia din Moldova a fost afectată de război. O mare parte din populaţie este în afara ţării, dar cu sprijinul din partea UE am reuşit să ne îmbunătăţim nivelul de trai.”

Întrebată ce îi cer liderii europeni concret, Sandu a răspuns că Moldova are nevoie de „ghidaj care să ne permită să deschidem capitolele de aderare. Vom lucra foarte serios în următorii doi ani pentru a îndeplini şi a încheia aceste capitole.” La orizontul anului 2030, ea s-a declarat optimistă.

Republica Moldova are ca obiectiv încheierea negocierilor de aderare până la sfârșitul anului 2028. Este un obiectiv „ambițios, dar realizabil”, deși reformele vor trebui accelerate, conform proiectului de concluzii consultat de Euronews. Comisia consideră că Moldova a îndeplinit acum condițiile necesare pentru deschiderea primului cluster (dedicat fundamentelor), precum și a clusterelor șase (relații externe) și doi (piața internă).

Comisia se așteaptă ca Moldova să îndeplinească condițiile pentru deschiderea celorlalte trei capitole până la sfârșitul acestui an, ceea ce ar pune țara pe drumul cel bun în ceea ce privește foaia de parcurs. Proiectul notează, de asemenea, cu o evaluare pozitivă, că țara a adoptat în primăvara anului trecut foi de parcurs privind statul de drept, reforma administrației publice și funcționarea instituțiilor democratice.

Moldova a depus cererea de aderare la UE în martie 2022, la doar câteva săptămâni după invadarea Ucrainei de către Rusia.

23 Sept. 2026, 12:23
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Grîu Tatiana
23 Sept. 2026, 12:23 // Uncategorized //  Grîu Tatiana

Un apartament a ajuns să aibă calculat un consum de 364 de metri cubi de apă caldă într-o singură lună, după ce diferența dintre contorul comun al blocului și consumurile declarate a fost repartizată unor locatari cu contoare expirate sau fără date de consum. Cazul este reflectat în proiectul elaborat de Ministerul Energiei pentru modificarea Regulamentului cu privire la prestarea şi achitarea serviciilor comunale şi necomunale, ca exemplu al situațiilor nerealiste la care poate duce actualul mecanism de repartizare.

Pentru a evita astfel de situații, Ministerul Energiei propune schimbări privind facturarea apei, apei calde și energiei termice, dar și modul de verificare a contoarelor și de recalculare a facturilor. Problema contoarelor expirate este una semnificativă. În perioada septembrie 2023 – august 2025, verificarea metrologică a contoarelor era expirată în fiecare lună la aproximativ 6 400–7 700 de apartamente din aria de activitate a Termoelectrica. În același timp, întreprinderea a identificat aproximativ 100 de unități lunar în care indicii reali ai contoarelor de apă caldă nu corespundeau celor declarați de proprietari sau locatari.

În acest context, proiectul propune ca apartamentele fără contoare sau cu contoare a căror verificare metrologică a expirat să fie facturate după norma de consum per persoană doar în primele trei luni. După această perioadă, diferențele de consum vor fi repartizate între unitățile necontorizate. Dacă diferența nu este acoperită, restul va fi împărțit între toate apartamentele, proporțional consumului declarat sau facturat. Aceeași regulă este prevăzută și pentru apa caldă.

Proiectul introduce și obligația furnizorului sau distribuitorului de a anunța consumatorul cu cel puțin trei luni înainte că urmează să expire verificarea metrologică a contorului. Totodată, volumul total facturat pe baza datelor declarate și a regulilor pentru unitățile necontorizate nu va putea depăși volumul înregistrat de contorul de branșament pentru perioada respectivă.

Se schimbă și regula privind verificarea efectivă a datelor. În prezent, regulamentul prevede verificarea o dată la trei luni, însă documentele arată că această obligație nu este respectată în practică. Proiectul propune ca administratorii sau gestionarii, împreună cu prestatorii, să verifice datele contoarelor și consumurile declarate sau facturate cel puțin o dată la șase luni. Pentru fiecare unitate ar urma să fie întocmit un act de inspectare, iar diferențele constatate să fie reflectate în factura următoare.

Vor fi clarificate și diferențele dintre contorul comun al blocului și contoarele individuale. Acestea vor fi repartizate tuturor unităților din bloc, inclusiv celor cu contracte directe cu furnizorul, dacă nu au existat scurgeri în rețelele comune. Volumul repartizat suplimentar va fi evidențiat separat și nu va fi adăugat la consumul înregistrat de contorul individual.

O altă schimbare vizează facturile greșite. În prezent, consumatorul poate cere recalcularea în termen de șase luni de la emiterea facturii. Proiectul păstrează acest termen pentru erorile imputabile consumatorului. Dacă însă eroarea aparține furnizorului, operatorului, administratorului sau gestionarului, recalcularea ar putea acoperi întreaga perioadă în care a existat eroarea.

Facturarea va fi făcută integral la nivelul blocului pentru toți consumatorii, indiferent dacă au sau nu contracte directe cu furnizorul. Proiectul clarifică și obligațiile administratorilor privind sigilarea contoarelor și evidența verificărilor metrologice.

Sunt propuse și modificări tehnice la calculul energiei termice. Pentru anumite formule, temperatura apei reci va fi considerată de 5°C în perioada noiembrie–martie și de 15°C în restul anului.

Proiectul, supus consultărilor publice, a fost elaborat după propuneri și sesizări venite de la ANRE, Termoelectrica și CET-Nord.