17,5 miliarde de lei din turism: planul prin care Moldova vrea să dea lovitura până în 2029

În Republica Moldova ar urma să fie implementat Programul național de dezvoltare a turismului „Turism 2029”, document strategic elaborat de Ministerul Culturii, care își propune să transforme industria turistică într-un sector mai competitiv și mai important pentru economie în perioada 2026–2029. Programul pornește de la o realitate în care turismul și domeniile conexe contribuie cu aproximativ 3% la PIB, dar au un potențial mult mai mare, în special în regiunile rurale. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat și urmează a fi propus spre aprobare Guvernului.

Datele recente arată o revenire a activității turistice, dar și dezechilibre majore. În 2024, agențiile de turism au deservit 555,9 mii turiști și excursioniști. Dintre aceștia, doar 67,6 mii au fost turiști străini aduși în Republica Moldova prin tur-operatori, 91,3 mii au făcut turism intern, iar 396,9 mii moldoveni au plecat peste hotare prin agenții. Încasările agențiilor de turism și tur-operatorilor au ajuns la 4,62 miliarde lei, însă cea mai mare parte provine din turismul emițător, ceea ce înseamnă că o bună parte din cheltuielile populației alimentează economiile altor state, nu pe cea locală.

Imaginea fluxurilor de călători este și mai amplă dacă sunt luate în calcul datele de frontieră. În 2024, aproximativ 5,7 milioane de cetățeni străini au intrat în Republica Moldova, iar circa 3 milioane au rămas între o zi și 90 de zile. Totuși, numărul turiștilor cazați oficial în structuri de primire este estimat la doar 250–500 de mii de persoane, diferența fiind explicată prin tranzit, vizite scurte sau alte tipuri de deplasări. Această discrepanță arată cât de puțin reușește țara să transforme fluxurile de intrare în venituri turistice efective.

Din punct de vedere economic, impactul turismului depășește agențiile de turism. În 2023, transportul aerian a generat venituri de circa 4,5 miliarde lei, unitățile de cazare aproximativ 1 miliard lei, iar restaurantele circa 6 miliarde lei. În total, în turism și sectoarele direct legate de acesta activau peste 20,7 mii angajați: 1 280 în agenții și tur-operatori, 678 în transportul aerian, 1 996 în structuri de cazare și peste 16 mii în alimentație publică.

La nivel internațional, competitivitatea turistică a Republicii Moldova rămâne modestă. Țara ocupă locul 88 în clasamentul Forumului Economic Mondial privind dezvoltarea turismului, cu un scor de 3,53 puncte din 7, sub media regională de 3,81. Pe acest fundal, Programul „Turism 2029” stabilește mai multe direcții majore de intervenție. Un prim obiectiv vizează consolidarea capacităților instituționale și umane, prin instruirea a cel puțin 500 de actori din turism – antreprenori, operatori, reprezentanți ai autorităților locale – în atragerea investițiilor, marketing turistic, managementul destinațiilor și turism sustenabil. Autoritățile locale urmează să fie sprijinite să elaboreze și să aplice strategii de dezvoltare turistică adaptate potențialului local.

Un alt pilon important ține de creșterea atractivității destinațiilor prin dezvoltarea infrastructurii turistice. Sunt prevăzute măsuri pentru amenajarea și semnalizarea rutelor turistice, integrarea obiectivelor culturale și naturale în circuite turistice funcționale și conectarea acestora la drumuri și utilități. Programul prevede și afilierea rutelor naționale la rutele culturale europene, pentru a crește vizibilitatea internațională a Republicii Moldova.

Digitalizarea este o altă componentă centrală. Documentul prevede elaborarea unei hărți turistice online, dezvoltarea de aplicații mobile și utilizarea platformelor electronice pentru promovarea rutelor și destinațiilor. De asemenea, vor fi realizate sondaje anuale la ieșirea din țară a turiștilor străini, pentru a îmbunătăți calitatea datelor statistice și a adapta politicile publice la profilul real al vizitatorilor.

Programul pune accent deosebit pe turismul rural, agroturism, turism vitivinicol, gastronomic și cultural, considerate segmente-cheie pentru dezvoltarea regiunilor din afara capitalei. Se urmărește implicarea comunităților locale, a micilor antreprenori și a diasporei, astfel încât turismul să devină o sursă alternativă de venit în sate și un instrument de reducere a depopulării rurale.

Estimările economice incluse în document sunt ambițioase. Autorii arată că „încasările suplimentare de la nerezidenți vor conduce la crearea a circa 5000 de locuri de muncă în economia națională”. Totodată, se prognozează o creștere a cifrei de afaceri în turism și industriile conexe cu 17,5 miliarde lei în următorii patru ani.

Impactul bugetar este descris ca fiind net pozitiv. Încasările suplimentare din TVA sunt estimate la 3,5 miliarde lei, iar cele din impozitul pe venit al persoanelor juridice la circa 700 milioane lei. Contribuțiile suplimentare la bugetul asigurărilor sociale și la fondul asigurărilor medicale ar putea ajunge la 510 milioane lei și, respectiv, 170 milioane lei. După deducerea costurilor de implementare ale programului, estimate la 722,5 milioane lei, impactul bugetar net este calculat la aproximativ 4,1 miliarde lei.

La nivel social, documentul estimează „majorarea veniturilor disponibile ale gospodăriilor casnice cu 2,9 miliarde lei”, în special în mediul rural, pe măsură ce activitățile turistice și cele conexe se extind.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#venituri mai mari #creșterea turismului #program #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Amenzi de până la 10 milioane de euro pentru bănci, reguli noi pentru criptoactive și obligații suplimentare pentru cluburile profesioniste de fotbal. Sunt câteva dintre prevederile celor două proiecte de lege elaborate de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, care propun modificări importante în sistemul de prevenire și combatere a spălării banilor, finanțării terorismului și finanțării proliferării.

Lista entităților care vor avea obligații suplimentare se extinde. Proiectul îi include, între alții, pe furnizorii de servicii cu criptoactive, operatorii din domeniul migrației prin investiții, impresarii de fotbal și cluburile profesioniste de fotbal. În cazul cluburilor, regulile se vor aplica inclusiv tranzacțiilor cu investitori, sponsori, agenți sau intermediari și transferurilor de jucători. Entitățile raportoare vor trebui să se înregistreze la Serviciu înainte de începerea activităților vizate de lege.

În cazul criptoactivelor, autoritățile vor putea interveni inclusiv prin suspendarea unor tranzacții sau a accesului la conturi. Dacă există suspiciuni privind spălarea banilor, finanțarea terorismului sau alte infracțiuni prevăzute de proiect, Serviciul va putea dispune suspendarea unei tranzacții, a unui cont bancar, a unui cont de plăți sau a unui cont de criptoactive. De asemenea, pot fi sistate anumite bunuri sau relații de afaceri pentru o perioadă de până la 30 de zile lucrătoare.

Noile reguli pun accent și pe verificarea permanentă a clienților. Entitățile raportoare vor trebui să monitorizeze în mod continuu relațiile de afaceri și tranzacțiile efectuate. Informațiile despre clienții cu risc ridicat trebuie actualizate cel puțin o dată pe an, iar pentru ceilalți clienți intervalul de actualizare nu poate depăși cinci ani.

În ceea ce privește tranzacțiile în numerar, proiectul menține pragul de 200 000 de lei pentru raportarea către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Sunt vizate activitățile și tranzacțiile în numerar ale clienților care ating această sumă într-o lună, inclusiv atunci când valoarea este acumulată prin mai multe operațiuni legate între ele. Informațiile trebuie transmise până la data de 10 a lunii următoare. Pentru anumite entități, inclusiv notarii, este prevăzută raportarea și a unei singure tranzacții de cel puțin 200 000 de lei.

Și remiterile de bani de cel puțin 40 000 de lei sunt supuse raportării către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Informațiile trebuie transmise în termen de cinci zile de la efectuarea operațiunii.

Proiectele prevăd și raportarea unor tranzacții cu bunuri de valoare ridicată. Sunt vizate vânzările necomerciale de autovehicule în valoare de cel puțin 250 000 de euro, precum și anumite tranzacții cu nave și aeronave care ating cel puțin 7,5 milioane de euro.

Sancțiunile prevăzute în proiect sunt considerabil mai dure. Pentru instituțiile de credit și instituțiile financiare, amenda aplicată persoanelor juridice poate ajunge la cel puțin 10 milioane de euro sau 10% din cifra de afaceri anuală, în funcție de valoarea mai mare. Pentru anumite persoane fizice din cadrul entităților raportoare, sancțiunea poate ajunge la 5 milioane de euro, inclusiv pentru conducerea superioară.

Proiectul stabilește și când o încălcare poate fi considerată gravă. Printre situațiile prevăzute sunt tranzacțiile legate între ele care depășesc 3 milioane de lei pentru anumite entități raportoare și 2 milioane de lei pentru celelalte entități. O încălcare este considerată repetată atunci când aceeași prevedere este încălcată din nou în decurs de un an de la aplicarea unei sancțiuni. Caracterul sistematic poate fi constatat în cazul a cel puțin trei încălcări într-un an sau al altor situații prevăzute de proiect.

Printre faptele sancționabile se numără și neinformarea Serviciului despre activități sau tranzacții suspecte, inclusiv cele inițiate, dar care nu au fost finalizate. În funcție de categoria persoanei și de gravitatea încălcării, amenzile pot porni de la 4 500 de lei pentru persoanele fizice și pot ajunge la 1 milion sau 5 milioane de lei pentru entități.