Programul Agricol 2026–2030 stârnește revolta fermierilor: „Este sabotaj economic. Demisionați!”

03 Feb. 2026, 11:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
03 Feb. 2026, 11:57 // Actual //  Grîu Tatiana

Asociația Forța Fermierilor lansează acuzații la adresa Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, pe care îl învinuiește că mimează consultările publice privind Programul Strategic al Politicii Agricole 2026–2030 și că neglijează deliberat unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei agricole.

Potrivit declarației organizației, la 29 ianuarie 2026 ministerul a transmis spre consultare un document de peste 270 de pagini, elaborat timp de aproape doi ani, oferind asociațiilor de profil doar cinci zile pentru a veni cu propuneri.

„Aceasta nu este consultare publică. Este farsă premeditată”, susțin reprezentanții fermierilor.

Forța Fermierilor afirmă că noul program de subvenționare ar abandona sectorul cerealelor și oleaginoaselor — unul dintre principalii piloni ai exporturilor Republicii Moldova. Conform datelor invocate de asociație, acest sector generează anual peste 11 miliarde de lei doar din exporturi, iar floarea-soarelui, grâul și rapița se află constant în topul produselor exportate.

Nemulțumirea principală vizează nivelul sprijinului financiar propus. Organizația susține că suma planificată pentru subvenționarea tuturor subsectoarelor aferente cerealelor și oleaginoaselor ar fi de doar 62,5 milioane de lei anual, și aceasta abia începând cu anul 2027.

„Această sumă infimă este planificată să subvenționeze de la tehnica agricolă până la procesare și panouri fotovoltaice”, se arată în declarație, fermierii calificând alocarea drept „derizorie”.

Totodată, asociația critică faptul că în anul 2026 majoritatea sectoarelor agricole nu ar urma să beneficieze de subvenții, ministerul planificând alocări abia din 2027.

„Aceasta nu este politică agricolă, este un adevărat sabotaj economic”, mai afirmă Forța Fermierilor.

Reprezentanții fermierilor acuză ministerul și de lipsă de reacție după scandalurile recente din sector, inclusiv cazul furajelor contaminate din import. Potrivit asociației, autoritățile nu ar susține producerea locală de nutrețuri pentru zootehnie, deși în ultimii ani au fost făcute investiții considerabile în acest domeniu.

„Ministerul preferă exportul de materie primă și importul masiv de produse procesate — făină, uleiuri și nutrețuri — ceea ce transformă Republica Moldova într-o simplă sursă de materii prime, nu într-o economie agricolă cu valoare adăugată”, se mai arată în reacție.

În final, organizația solicită extinderea termenului de consultări cu cel puțin 10 zile și revizuirea alocărilor bugetare din program, astfel încât politicile agricole să încurajeze procesarea locală și crearea de valoare adăugată în țară.

În document sunt aduse critici directe conducerii ministerului, inclusiv ministrului Ludmila Catlabuga: „Incompetența Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare în frunte cu doamna Catlabuga nu mai poate fi tolerată. Dacă nu puteți servi interesele fermierilor, demisionați.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

20 Sept. 2026, 09:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Sept. 2026, 09:04 // Actual //  Ursu Victor

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.