Criză pe piața cerealelor! Orzul s-a dus! Nu mai există marfă pentru export

Orzul, cultura-vedetă a sezonului agricol 2025–2026, a surprins piața printr-un fenomen fără precedent: prețul său a depășit prețul grâului. Deși a fost unul dintre cele mai profitabile produse pentru fermieri, ciclul comercial s-a încheiat neobișnuit de devreme. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, exporturile de orz practic s-au finalizat până la începutul lunii octombrie, deoarece întreaga cantitate disponibilă a fost deja vândută. Interesul cumpărătorilor a scăzut brusc, iar piața a rămas fără marfă în condițiile în care orzul este exportat în mod obișnuit în loturi mari, prin barje, pentru care este nevoie de minimum 1 500 de tone per transport. În prezent, colectarea unui asemenea volum a devenit dificilă din cauza ofertei reduse.

În luna octombrie 2025 s-au exportat doar 1 818 tone de orz – cel mai mic volum de export pentru această lună din ultimii cinci ani. Prețul mediu de export a fost de 3,52 lei/kg, similar cu cel al grâului, după ce în septembrie orzul se tranzacționa cu 3,61 lei/kg. Deși piața și-a pierdut ritmul spre finalul perioadei de comercializare, fermierii au avut parte de unul dintre cei mai buni ani din punct de vedere al prețurilor. În primele patru luni ale sezonului (iulie–octombrie), prețul mediu al orzului a fost de 3,50 lei/kg, cu 0,40–0,50 lei/kg mai mare decât în sezonul trecut și cu 0,50–0,75 lei/kg peste nivelul din 2023”, susține Rija.

În perioada iulie–octombrie 2025, Moldova a exportat 109 690 de tone de orz, o ușoară creștere față de sezonul precedent, când s-au exportat 101 459 tone. Volumele se înscriu în același interval raportat în ultimii ani, între 110 000 și 115 000 de tone. Diferența majoră vine însă din preț, care a generat încasări record: 383,88 milioane de lei, cel mai înalt nivel înregistrat în ultimii patru ani.

Exporturile au fost dominate de trei companii care au realizat împreună aproape 80% din fluxul total: „RUSAGRO-PRIM” SRL cu 42 040 tone (38%), „OROM-IMEXPO” SRL cu 25 390 tone (23%) și „AGRO-NOVA PRIM” SRL cu 20 599 tone (19%). Concentrarea exporturilor reflectă natura specifică a pieței orzului, o cultură sezonieră cu cerere volatilă și logistică complexă, operată eficient doar de companii mari, capabile să gestioneze volume consistente și transporturi navale”, a mai punctat Rija.

Între 1 iulie și 31 octombrie 2025, Cipru și Liban au devenit principalele piețe de desfacere pentru orzul moldovenesc. Cipru a importat 50 161 de tone la un preț mediu de 3,61 lei/kg, iar Libanul 18 500 de tone, la un preț ușor mai ridicat, de 3,62 lei/kg. Împreună, cele două state au absorbit peste 60% din exporturile Moldovei din această perioadă, contribuind decisiv la rezultatele financiare excepționale ale sezonului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#orz #Cereale #export #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața mondială a petrolului intră într-o nouă zonă de risc, iar traderii avertizează că rezervele care au ținut sub control scumpirile sunt aproape epuizate. În aceste condiții, orice nouă perturbare a transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz ar putea duce la noi scumpiri ale petrolului și carburanților.

Reluarea confruntărilor dintre Statele Unite și Iran a afectat din nou traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport al petrolului din lume. Înainte de izbucnirea conflictului, prin această zonă tranzitau aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere pe zi, echivalentul unei cincimi din consumul mondial.

Potrivit Financial Times, aproape trei sferturi din cele aproximativ 400 de milioane de barili eliberați din rezervele strategice în prima etapă a crizei au fost deja utilizați. Astfel, statele dispun de o marjă mult mai redusă pentru a interveni în cazul unei noi escaladări.

Și Fondul Monetar Internațional atrage atenția că, până la sfârșitul lunii mai, peste 1,1 miliarde de barili de țiței nu au mai ajuns pe piața internațională din cauza perturbărilor provocate de conflict. Volumul este echivalent cu aproximativ zece zile de consum mondial și depășește pierderile înregistrate în aceeași etapă a crizei petroliere din 1973, a războiului Iran-Irak și a Războiului din Golf.

După armistițiul temporar din luna iunie, exporturile statelor din Golf reveniseră la peste 80% din nivelul de dinaintea războiului. În ultima săptămână însă, acestea au coborât din nou sub 50%, până la aproximativ 11 milioane de barili pe zi, potrivit estimărilor Goldman Sachs.

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite încearcă să redirecționeze o parte din exporturi prin conducte și terminale aflate în afara Strâmtorii Ormuz, însă capacitatea acestora nu este suficientă pentru a înlocui complet transporturile blocate. Irakul și Kuweitul rămân printre statele cele mai afectate, având puține alternative pentru exporturile de petrol.

Pe fondul acestor tensiuni, petrolul Brent s-a tranzacționat miercuri la 84,95 de dolari pe baril, cu peste 15% mai mult decât înainte de izbucnirea conflictului, iar petrolul american WTI a închis la 79,60 dolari pe baril. Goldman Sachs estimează că Brent ar putea depăși pragul de 110 dolari pe baril în ultimul trimestru al anului dacă exporturile din Golf nu își revin.

Escaladarea situației vine după ce Statele Unite au reimpus blocada navală asupra porturilor iraniene și au lansat noi atacuri asupra unor obiective militare din apropierea Strâmtorii Ormuz. În replică, Iranul a amenințat că va bloca și alte coridoare de export din regiune, avertizând că petrolul și gazele vor fi exportate „fie pentru toată lumea, fie pentru nimeni”.

Traderii avertizează că, fără o soluție diplomatică, orice nou atac asupra unui petrolier, terminal sau conducte s-ar putea reflecta rapid în prețul carburanților, în costurile transporturilor și în inflația mondială.

#rezerve epuizate #criza de petrol