Demisie de răsunet la Kiev! Ministra Energiei, zburată din funcție

Parlamentul Ucrainei a votat marți, 19 noiembrie, demiterea Svetlanei Grinchuk din funcția de ministru al Energiei. Decizia a fost adoptată în cadrul ședinței Radei Supreme, unde 315 deputați au susținut eliberarea ei din funcție.

Demiterea vine după ce comitetul parlamentar pentru energie a votat anterior în favoarea solicitării premierului privind revocarea ei, invocând un conflict de interese. Din cei 21 de membri ai comitetului, toți au votat pentru susținerea propunerii.

Svetlana Grinchuk își depusese deja demisia înaintea votului, pe fondul discuțiilor publice și parlamentare privind activitatea și deciziile sale ca ministru al Energiei.

În aceeași ședință parlamentară, Rada Supremă a luat în discuție și demiterea ministrului Justiției, German Galușcenko. Ambii oficiali urmează să fie eliberați din funcții după finalizarea procedurilor legislative.

Potrivit comunicărilor anterioare din legislativ, votul privind schimbările din guvern fusese anunțat încă din 18 noiembrie, când s-a precizat că parlamentarii vor examina demiterea celor doi miniștri în cadrul ședinței din această săptămână.

Cu această decizie, Ucraina continuă procesul de remaniere guvernamentală în sectoare considerate critice în contextul războiului și al reformelor interne.

#gantiuc #functie #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După înlăturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune condusă de forțele armate americane, Washingtonul îşi propune să redirecționeze rapid exporturile de petrol ale ţării sud-americane înapoi către Statele Unite şi departe de China, potrivit unei analize Reuters. Mutarea strategică va oferi un impuls rafinăriilor americane, construite pentru a procesa țiței greu, exact tipul produs de Venezuela, însă redresarea completă a producției va fi lentă și complexă, potrivit unei analize Reuters.

Venezuela dispune de cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume (aproximativ 298–303 miliarde de barili), dar producția sa a scăzut dramatic de la un vârf de circa 3,5 milioane de barili pe zi în anii ’90 la sub 1 milion de barili pe zi în 2025, ca urmare a decadelor de subinvestiții, sancțiuni și deteriorare a infrastructurii.

În luna noiembrie 2025 exporturile petroliere veneau la aproximativ 921.000 de barili pe zi, dintre care China absorbea circa 80% din total — adică în jur de 746.000 bpd — în timp ce Statele Unite importau în jur de 150.000 bpd, potrivit datelor de monitorizare.

Administrația americană nu exclude ridicarea sancțiunilor pentru a relua exporturile către SUA, ceea ce ar putea crește importurile americane cu peste 200.000 bpd în câteva luni, restructurând fluxurile comerciale globale de petrol.

China, care în ultimii ani a devenit principalul cumpărător al țițeiului venezuelean, este vizată direct de această schimbare. O treime din exporturile Venezuelei către China erau destinate rambursării unor datorii istorice, iar aproximativ două treimi mergeau către rafinării independente chineze dispuse să încalce sancțiunile pentru țiței la preț redus. Trump a sugerat că și după schimbarea de regim China ar putea primi încă o parte din petrol, dar la probabil volume reduse.

Redirecționarea exporturilor către SUA ar avantaja rafinăriile de pe Golful Mexic, proiectate pentru țiței greu, oferind o piață „naturală” datorită proximității geografice și costurilor de transport mai mici.

Totuşi, experții avertizează că deși rutele comerciale se pot schimba rapid, revigorarea producției petroliere venezuelene la nivele semnificative ar dura ani de zile, necesitând investiții masive pentru modernizarea infrastructurii, stabilitate politică și încredere a investitorilor.

#rafinarii #petrol #Venezuela #SUA