Moldovenii fug din depozitele în lei! Economiile s-au mutat în valută

21 Nov. 2025, 13:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
21 Nov. 2025, 13:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Băncile au atras, în luna octombrie, depozite în sumă de 4,48 miliarde lei, cu 1,5% mai puțin decât în luna septembrie, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Depozitele în moneda națională continuă să domine structura pieței, cu o pondere de 69,8%, însumând 3,12 miliarde lei, însă se află în scădere cu 8,2% într-o singură lună. În schimb, depozitele în valută au urcat cu 18,3%, până la 1,35 miliarde lei.

Rata medie la depozitele în lei a coborât la 4,98%, în scădere cu 0,14 puncte procentuale, în timp ce dobânzile la depozitele în valută au ajuns la 1,23% (–0,15 p.p.). Clienții au preferat maturitățile de 2–5 ani (44,8% din total) și 6–12 luni (20,9%).

Depozitele persoanelor fizice s-au redus în octombrie cu 8,2%,  la 3,03 miliarde lei. Cele mai solicitate maturități rămân cele de 2–5 ani (50,38%) și 6–12 luni (28,17%).

Comparativ cu anul trecut, preferința pentru economisirea în moneda națională s-a majorat: depozitele în lei ale populației sunt cu 59,1% mai mari decât în octombrie 2024, iar cele în valută cu 7,2%.

Dobânda medie oferită populației pentru depozitele în lei a crescut marginal la 5,31%, iar cea la depozitele în valută a scăzut ușor la 1,27%.

Persoanele juridice au plasat în octombrie depozite în valoare totală de 1,43 miliarde lei, în creștere cu 15,5% față de luna precedentă.

Structura economiilor corporative s-a modificat puternic: depozitele în lei au scăzut cu 12,8% până la 953,9 milioane lei, în timp ce depozitele în valută au crescut de 3,3 ori, ajungând la 474,1 milioane lei.

Comparativ cu octombrie 2024, companiile au cu 15,7% mai multe depozite în lei și de 2,3 ori mai multe depozite în valută, semn al reorientării către monede mai stabile.

Rata medie oferită companiilor pentru depozitele în lei a scăzut semnificativ la 4,25% (–0,53 p.p.), iar cea pentru depozitele în valută a coborât la 1,16% (–0,68 p.p.).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Prețurile apartamentelor din Chișinău au crescut de 7,4 ori în ultimele trei decenii, iar în 2025 capitala Republicii Moldova a înregistrat cea mai mare scumpire anuală a locuințelor noi dintre capitalele europene analizate, de 31,7%. După această explozie a prețurilor, piața imobiliară a început să dea semne de temperare în 2026, însă locuințele rămân considerabil mai scumpe decât în urmă cu doar câțiva ani, a declarat economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice”, din 13 noiembrie.

Potrivit economistului, în 2025 a fost înregistrată cea mai mare creștere anuală a prețurilor apartamentelor din ultimii 25 de ani. În comparația internațională a locuințelor noi, Chișinăul a ocupat prima poziție, cu o scumpire de 31,7%, fiind urmat de Belgrad, unde prețurile au crescut cu 20%, Bratislava – 17,2%, București – 15,3% și Budapesta – 11,1%.

Evoluția pe termen lung arată dimensiunea scumpirilor. Dacă în perioada 1996–2000 un metru pătrat de apartament în Chișinău costa, în medie, aproximativ 170 de euro, în 2026 prețul a ajuns la 1.265 de euro. Astfel, în aproape trei decenii, locuințele s-au scumpit de 7,4 ori, cu o creștere medie anuală estimată la 8,3%.

Totuși, după saltul spectaculos din 2025, ritmul scumpirilor a încetinit puternic. În trimestrul II al anului 2026, creșterea anuală a prețurilor apartamentelor a coborât la 3,8%. Mai mult, față de trimestrul precedent, apartamentele noi s-au scumpit cu doar 0,2%, în timp ce locuințele de pe piața secundară s-au ieftinit cu 1,7%.

Chiar și așa, comparativ cu începutul anului 2023, apartamentele noi sunt mai scumpe cu 62%, iar cele de pe piața secundară – cu 61%.

Analiza scoate la iveală și diferențe importante între sectoarele capitalei. Cele mai scumpe apartamente se află în Centru, unde prețul median depășește cu 47% media orașului. La Buiucani, locuințele sunt cu 8% mai scumpe decât media municipală, iar la Râșcani – cu 2%. La polul opus se situează Botanica, unde prețurile sunt cu 13% sub media orașului, urmată de Telecentru, cu 11% sub medie, și Ciocana, cu 3% sub medie.

Piața este dominată de apartamentele mici. Potrivit datelor prezentate de Ioniță, peste 75% dintre locuințele scoase la vânzare în Chișinău au una sau două camere. Apartamentele cu două camere reprezintă 40,2% din ofertă, iar cele cu o cameră – 35%. În același timp, aproximativ 70% dintre apartamentele tranzacționate provin de pe piața secundară, în timp ce locuințele noi reprezintă 30% din vânzări.

Paradoxal, în pofida scumpirilor puternice, economistul susține că accesibilitatea locuințelor s-a îmbunătățit în raport cu veniturile populației. În trimestrul II din 2026, salariile exprimate în euro au crescut cu 5,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, peste ritmul de 3,8% al scumpirii apartamentelor.

Astfel, pentru cumpărarea unui metru pătrat de apartament în Chișinău sunt necesare în prezent aproximativ 1,9 salarii medii lunare, față de 2,7 salarii în 2015.

Diferența este și mai spectaculoasă în cazul unui apartament nou, finisat, cu suprafața de 70 de metri pătrați. Dacă în 2006 achiziția unei asemenea locuințe necesita echivalentul a 45,5 salarii medii nete anuale, în 2026 sunt necesare aproximativ 15,9 salarii anuale.

Și piața chiriilor arată o îmbunătățire a accesibilității. În 2025, chiria medie în Chișinău a fost de aproximativ 8 euro pentru un metru pătrat lunar, mult sub nivelurile din Luxemburg, Paris sau Dublin. Potrivit economistului, dacă în 2010 chiria unui apartament de 70 de metri pătrați absorbea 103% din veniturile unei familii cu două salarii medii, în 2026 ponderea a coborât la aproximativ 33%.