Ajutoare de stat după ureche! Milioane de lei au fost distribuite fără respectarea procedurilor legale

Curtea de Conturi avertizează asupra neregulilor în acordarea ajutoarelor de stat. Este vorba de subvenții de peste 800 milioane lei și scutiri fiscale netransparente, iar unele ajutoare au fost acordate fără notificarea Consiliului Concurenței

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat concluziile auditului privind modul în care au fost acordate ajutoarele de stat în anul 2024, evidențiind lipsa de transparență, criterii neclare de eligibilitate și situații de acordare a sprijinului financiar fără notificarea obligatorie a Consiliului Concurenței.

Potrivit raportului, cele mai importante forme de ajutor de stat au fost subvențiile și scutirile fiscale. Subvențiile și subsidii au însumat 804 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 70% din totalul ajutoarelor de stat evaluate, iar scutirile și reducerile de impozite și taxe s-au ridicat la 318 milioane de lei. Banii au fost direcționați, în principal, către servicii de interes economic general (671 milioane lei), Întreprinderi Mici și Mijlocii (156 milioane lei), protecția mediului (401 milioane lei) și alte domenii cu impact socio-economic.

Auditul a constatat însă că o parte dintre ajutoarele de stat au fost acordate fără notificarea ulterioară obligatorie a Consiliului Concurenței, încălcând procedurile prevăzute de lege. Printre cazurile identificate se numără: Î.S. Radiocomunicații – 24,8 milioane lei (2022), Î.M. Parcul Urban de Autobuze – 36,5 milioane lei (2023) și ajutoare pentru 830 de persoane încadrate în câmpul muncii – 29,6 milioane lei (2023).

Curtea de Conturi subliniază că aceste situații „evidențiază persistența unor practici neconforme, care subminează transparența și previzibilitatea procesului de acordare a ajutoarelor de stat”, întrucât autoritățile nu au respectat obligația de a informa Consiliul Concurenței, instituția responsabilă de evaluarea impactului asupra mediului concurențial.

Raportul include și analiza implementării Schemei regionale pentru investiții realizate în Republica Moldova, unde s-au înregistrat 28 de dosare depuse, 8 contracte semnate în valoare totală de 462 milioane lei, 6 dosare în examinare, 13 în reexaminare și un dosar respins pentru neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate. Auditorii atrag atenția că criteriile actuale nu asigură selectarea justă a beneficiarilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, care sunt cele mai dependente de sprijinul statului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Lira sterlină riscă să intre sub presiune în următoarele luni, după ce recuperarea puternică din ultimii ani a transformat-o în cea mai supraevaluată monedă din grupul statelor dezvoltate G10, potrivit unei analize realizate de banca americană Goldman Sachs.

Strategul Goldman Sachs, Stuart Jenkins, susține că moneda britanică a depășit nivelul justificat de fundamentele economice, iar efectele Brexitului continuă să influențeze valoarea sa reală.

„Brexitul a redus probabil valoarea justă a lirei cu aproximativ 6%. După aprecierea semnificativă din ultimii ani, lira sterlină este cea mai supraevaluată monedă din G10”, a declarat Jenkins într-o notă adresată investitorilor.

Deși Marea Britanie a părăsit oficial Uniunea Europeană în 2020, lira sterlină a recuperat o mare parte din terenul pierdut după referendumul din 2016. Moneda britanică s-a apreciat cu circa 1,5% față de dolar după Brexit, însă rămâne cu aproximativ 10% sub nivelul anterior votului care a decis ieșirea țării din UE.

Analiștii consideră că spațiul pentru noi creșteri este limitat, deoarece cea mai mare parte a discountului generat de Brexit a fost deja recuperată.

În plus, lira ar putea fi afectată de o combinație de factori economici și politici. Investitorii urmăresc atent deciziile viitoare ale Băncii Angliei, dar și evoluțiile de pe scena politică britanică.

Potrivit Goldman Sachs, diferențele dintre politica monetară a Băncii Angliei și cea a principalelor bănci centrale, precum Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală a SUA, ar putea pune presiune asupra monedei britanice. În același timp, incertitudinea politică din Regatul Unit amplifică volatilitatea de pe piețe.

Investitorii așteaptă și rezultatele alegerilor parțiale din circumscripția Makerfield, care ar putea alimenta speculațiile privind viitorul premierului britanic Keir Starmer.

Cu toate acestea, Stuart Jenkins consideră că, pe termen lung, situația lirei este mai puțin alarmantă. Analiza bazată pe indicatorii istorici ai ultimilor 30 de ani arată că moneda britanică se află aproape de valorile sale normale.

Expertul mai afirmă că o eventuală consolidare a relațiilor comerciale dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană ar putea susține moneda și ar compensa o parte dintre efectele negative asociate Brexitului.

Chiar și așa, Goldman Sachs avertizează că actualul nivel al lirei sterline reprezintă un obstacol important pentru noi aprecieri în perioada următoare și poate limita potențialul de creștere al monedei britanice pe termen mediu.