Prețul argintului atinge un nou record istoric în 2025: consumul depășește producția la nivel global

01 Dec. 2025, 13:11
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
01 Dec. 2025, 13:11 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Prețul argintului a înregistrat o creștere vertiginoasă în 2025, stabilind un nou record istoric și generând temeri legate de o penurie tot mai accentuată pe piețele globale. Potrivit CNBC, această ascensiune spectaculoasă se produce pe fondul unui decalaj major între consum și producție, într-un moment în care economiile majore resimt tot mai puternic provocările generate de tranziția energetică.

Ca cel mai mare consumator de argint la nivel mondial, India a avut un impact hotărâtor în evoluția rapidă a cotațiilor. Consumul intern, stimulat de factori precum sezonul agricol, festivalul Diwali și impunerea unor taxe de 35% de către SUA pe metale, a propulsat prețurile locale la niveluri nemaiîntâlnite. Prețul argintului pe piața indiană a ajuns la 170.415 rupii/kg. S-a marcat astfel o majorare de 85% de la începutul anului, mai precizează CNBC, citat de mediafax.ro.

Simultan, reducerea drastică a rezervelor din depozitele de la Londra, de la peste 31.000 de tone în 2022 la 22.126 de tone în martie 2025, a intensificat preocupările legate de disponibilitatea metalului. De asemenea s-a declanșat o concurență acerbă pentru resursele existente.

În contextul unui consum robust și al unei oferte în scădere continuă, costurile pentru împrumuturile de argint au atins niveluri excepționale. Dobânda anualizată pentru contractele overnight a urcat la un nivel impresionant de 200%. Iată un semnal evident al dificultăților acute de aprovizionare.

Scăderea extracției miniere din America Latină, coroborată cu un consum industrial în plină expansiune, adâncește și mai mult dezechilibrul. Argintul, esențial pentru sectoare precum cel al electronicelor, panourilor fotovoltaice, mașinilor electrice și inteligenței artificiale, devine o resursă tot mai dificil de obținut. Mai mult, dezvoltarea noilor tipuri de baterii pe bază de argint, care ar putea consuma până la 1 kg per vehicul, pune o presiune suplimentară pe ofertă.

Specialiștii din domeniu avertizează că tensiunile de pe piață se vor menține. Mai ales în absența unei creșteri substanțiale a producției sau a descoperirii unor noi zăcăminte. Combinația dintre un consum solid și o ofertă limitată indică faptul că tendința de creștere a prețurilor ar putea continua și în cursul anului 2026.

Pe termen mediu, este de așteptat ca lupta pentru resurse dintre industrie, investitori și marii consumatori, cu India în prim-plan, să devină tot mai pronunțată. Acest fenomen ar putea genera o volatilitate ridicată a prețurilor și, posibil, stabilirea unor noi maxime istorice pentru prețul argintului.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.