Bugetul din 2026, pe steroizi: cheltuieli de 41,1% din PIB, venituri de 35,4%, iar restul e datorie

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026, construit pe o creștere economică de 2,4% și un PIB nominal estimat la 377,2 miliarde lei. Veniturile bugetului public național ar urma să urce cu 7,3%, cheltuielile cu 9%, iar deficitul să atingă 5,7% din PIB, în contextul accelerării investițiilor și al reformelor din Planul de Creștere susținut de UE.

Guvernul mizează pe datorie nouă și pe creșterea costurilor cu dobânzile pentru a susține bugetul din 2026. Serviciul datoriei urcă cu 43,3%, până la 6,166,7 mil. lei (1,6% din PIB), iar presiunea vine din dobânzile la datoria internă (salt de la 2,486,3 la 4,118,9 mil. lei).

La capitolul finanțare, Finanțele mizează pe intrări de împrumuturi externe de 17,259,6 mil. lei, dintre care 11,366,4 mil. lei direct pentru susținerea bugetului, restul pentru proiecte, în timp ce rambursările externe sunt planificate la 4,254,5 mil. lei. Principalii creditori prognozați: UE (6,309,0 mil. lei), Banca Mondială (5,076,6 mil. lei), AFD (2,042,3 mil. lei), BERD (1,935,1 mil. lei) și BEI (1,408,9 mil. lei).

Cheltuielile curente rămân la niveluul de 89,6% din total în 2026 (adică 138,832,1 mil. lei, +9,339,8 mil. vs. 2025 precizat). Cheltuielile de personal sunt proiectate la 32,795,5 mil. lei, alimentate inclusiv de majorarea valorii de referință în sistemul de salarizare bugetar de la 2.200 la 2.400 lei din ianuarie.

Expunerea prin garanțiile de stat urcă, la 31 decembrie 2026, până la 8,897,4 mil. lei. Plafonul programului „Prima Casă” se majorează la 5,500,0 mil. lei (de la 4,900,0 mil. în 2025), în timp ce garanțiile externe însumează 3,397,4 mil. lei.

Pe datoria internă, nota de fundamentare estimează 63,066,4 mil. lei la finele lui 2026 (16,7% din PIB), iar pentru 2027–2028 se anticipează creșteri suplimentare ale stocului, semn că presiunea pe finanțarea prin VMS va continua și după 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #buget #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile la petrol au intrat pe o pantă descendentă după ce Iranul a anunțat redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz pentru navigația comercială, semnal puternic de detensionare în regiune după acordul de încetare a focului.

Ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat că toate navele comerciale pot tranzita liber strâmtoarea „pe toată durata armistițiului”, în baza înțelegerii privind încetarea focului în Liban.

Decizia vine la scurt timp după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat un armistițiu de 10 zile între Liban și Israel, reducând riscurile pentru una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Pe fondul acestor evoluții, piața a reacționat imediat: petrolul Brent s-a prăbușit cu aproximativ 10%, coborând spre nivelul de 89 de dolari pe baril, după ce anterior depășise pragul de 100 de dolari. Scăderea reflectă diminuarea temerilor legate de întreruperea livrărilor prin Ormuz, rută prin care trece circa o cincime din petrolul global.