Moldova, pe lista neagră a navigației. Pavilion compromis și reforme promise abia peste doi ani

12 Dec. 2025, 12:12
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Dec. 2025, 12:12 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova se află pe lista neagră a transportatorilor navali, din cauza nealinierii legislației naționale la standardele europene și internaționale în domeniul siguranței și securității maritime. Declarațiile au fost făcute de Mircea Păscăluță, secretar de stat în domeniul Transporturilor.

Potrivit oficialului, Republica Moldova nu are în prezent nave care să opereze efectiv sub pavilion național, iar principalul motiv este lipsa unui cadru normativ compatibil cu cerințele internaționale. „Nu suntem aliniați la legislația europeană și internațională care să permită ca navele sub pavilionul țării noastre să corespundă cerințelor de siguranță, certificare și securitate”, a explicat Păscăluță.

Secretarul de stat a precizat că, cu sprijinul Uniunii Europene și al Transport Community, autoritățile au elaborat un plan de acțiuni care urmează să fie implementat în următorii doi ani. Obiectivul este ca Republica Moldova să iasă din lista neagră, să fie inclusă mai întâi în lista gri, iar ulterior în lista albă a statelor care pot deține și administra în condiții conforme nave maritime.

„Am ajuns în lista neagră pentru că nu exista o legislație adecvată. Era un registru deschis, cu un cod minimal și doar câteva convenții ratificate. Evaluările internaționale au arătat clar necesitatea de a transpune un șir de reglementări și de a întări capacitatea agenției navale”, a declarat Păscăluță.

Republica Moldova a fost plasată în lista neagră a Memorandumului de înțelegere privind controlul statului port, de la Paris fapt care constituie un impediment major în calea apropierii treptate cu UE și imprimă o imagine maritimă nefavorabilă statului nostru pe plan internațional.

Datele oficiale arată că, în prezent, 113 nave maritime mai sunt înregistrate sub pavilionul Republicii Moldova, față de peste 400 de nave acum nouă ani. Scăderea semnificativă vine pe fondul restricțiilor și reputației negative a registrului naval moldovenesc.

Numărul mare de nave înregistrate anterior era determinat în special de taxele reduse, care aduceau anual statului venituri de aproximativ 5 milioane de lei. Totuși, în ultimul deceniu, mai multe nave sub pavilion moldovenesc au fost implicate în scandaluri de contrabandă și incidente grave.

Cel mai cunoscut caz rămâne explozia din portul Beirut, provocată de o navă sub pavilionul Republicii Moldova, încărcată cu azotat de amoniu, care fusese sechestrată pentru datorii și a provocat sute de victime.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.