Moldova, pe lista neagră a navigației. Pavilion compromis și reforme promise abia peste doi ani

Republica Moldova se află pe lista neagră a transportatorilor navali, din cauza nealinierii legislației naționale la standardele europene și internaționale în domeniul siguranței și securității maritime. Declarațiile au fost făcute de Mircea Păscăluță, secretar de stat în domeniul Transporturilor.

Potrivit oficialului, Republica Moldova nu are în prezent nave care să opereze efectiv sub pavilion național, iar principalul motiv este lipsa unui cadru normativ compatibil cu cerințele internaționale. „Nu suntem aliniați la legislația europeană și internațională care să permită ca navele sub pavilionul țării noastre să corespundă cerințelor de siguranță, certificare și securitate”, a explicat Păscăluță.

Secretarul de stat a precizat că, cu sprijinul Uniunii Europene și al Transport Community, autoritățile au elaborat un plan de acțiuni care urmează să fie implementat în următorii doi ani. Obiectivul este ca Republica Moldova să iasă din lista neagră, să fie inclusă mai întâi în lista gri, iar ulterior în lista albă a statelor care pot deține și administra în condiții conforme nave maritime.

„Am ajuns în lista neagră pentru că nu exista o legislație adecvată. Era un registru deschis, cu un cod minimal și doar câteva convenții ratificate. Evaluările internaționale au arătat clar necesitatea de a transpune un șir de reglementări și de a întări capacitatea agenției navale”, a declarat Păscăluță.

Republica Moldova a fost plasată în lista neagră a Memorandumului de înțelegere privind controlul statului port, de la Paris fapt care constituie un impediment major în calea apropierii treptate cu UE și imprimă o imagine maritimă nefavorabilă statului nostru pe plan internațional.

Datele oficiale arată că, în prezent, 113 nave maritime mai sunt înregistrate sub pavilionul Republicii Moldova, față de peste 400 de nave acum nouă ani. Scăderea semnificativă vine pe fondul restricțiilor și reputației negative a registrului naval moldovenesc.

Numărul mare de nave înregistrate anterior era determinat în special de taxele reduse, care aduceau anual statului venituri de aproximativ 5 milioane de lei. Totuși, în ultimul deceniu, mai multe nave sub pavilion moldovenesc au fost implicate în scandaluri de contrabandă și incidente grave.

Cel mai cunoscut caz rămâne explozia din portul Beirut, provocată de o navă sub pavilionul Republicii Moldova, încărcată cu azotat de amoniu, care fusese sechestrată pentru datorii și a provocat sute de victime.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nave #lista neagra #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul petrolier rus Lukoil favorizează propunerea înaintată de banca americană Xtellus Partners pentru vânzarea activelor sale internaționale, respingând peste zece oferte alternative, deoarece mecanismul propus nu presupune plăți în numerar, potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Reuters.

Conform surselor, tranzacția propusă de Xtellus ar permite restituirea către Lukoil a acțiunilor deținute în prezent de investitori din Statele Unite, în schimbul activelor companiei din afara Rusiei. Operațiunea ar urma să se desfășoare sub forma unui schimb de titluri de valoare, fără transferuri de numerar.

Sursele mai arată că Lukoil l-a desemnat pe vicepreședintele responsabil de finanțe, Pavel Jdanov, să coordoneze discuțiile cu potențialii cumpărători. În cazul în care va fi agreată, tranzacția cu Xtellus va necesita aprobarea Departamentului Trezoreriei SUA, în conformitate cu regulile comunicate ofertanților în luna noiembrie.

Spre deosebire de alte oferte, propunerea Xtellus este considerată mult mai complexă, întrucât presupune includerea acțiunilor Lukoil în structura tranzacției, ceea ce implică identificarea și dezvăluirea tuturor deținătorilor acestor titluri. Acest aspect complică semnificativ procesul, au subliniat sursele.

Mai mulți administratori de active din SUA, inclusiv BlackRock, JPMorgan și Goldman Sachs, au înregistrat pierderi de ordinul miliardelor de dolari după ce au fost nevoiți să blocheze și ulterior să radieze dețineri în companii rusești, inclusiv Lukoil, în urma invaziei Ucrainei de către Rusia în 2022.

O dificultate suplimentară ar putea fi necesitatea aprobării președintelui rus Vladimir Putin, care a interzis, în 2022, tranzacționarea în afara Rusiei a acțiunilor emise de companii rusești. În lipsa unui acord până la termenul stabilit de autoritățile americane, activele Lukoil ar putea rămâne blocate sau ar putea fi preluate de autoritățile locale, iar compania ar putea apela la instanță în cazul unei eventuale ridicări a sancțiunilor.

Xtellus a refuzat să comenteze informațiile, iar Lukoil nu a răspuns solicitărilor de presă.

Între timp, Departamentul Trezoreriei SUA a decis să prelungească până la 17 ianuarie termenul-limită pentru cedarea portofoliului global al Lukoil, evaluat la aproximativ 22 de miliarde de dolari. Decizia vine în contextul impunerii de sancțiuni asupra Lukoil și Rosneft, ca parte a presiunilor exercitate asupra Moscovei pentru acceptarea unui acord de pace cu Ucraina.

Portofoliul internațional al Lukoil include activități de explorare și producție de petrol și gaze, capacități de rafinare, precum și o rețea de peste 2.000 de benzinării, inclusiv în Republica Moldova. Aceste active au atras interesul mai multor jucători importanți, printre care fondul american de private equity Carlyle și compania petrolieră Chevron.