MITP, la 8 ani: IT-ul devine un pilon strategic al economiei Republicii Moldova

Moldova Innovation Technology Park marchează opt ani de activitate care au schimbat fundamental traiectoria sectorului IT din Republica Moldova. După aproape un deceniu de dezvoltare accelerată, MITP ajunge la un moment de bilanț care confirmă maturizarea unui domeniu devenit esențial pentru economia națională.

Rezultatele celor opt ani au fost prezentate în cadrul evenimentului SUM IT UP #9, care a reunit rezidenții parcului, autorități, parteneri de dezvoltare și reprezentanți ai ecosistemului tech pentru a face bilanțul unei evoluții accelerate, care a depășit așteptările inițiale și a poziționat IT-ul drept unul dintre motoarele-cheie ale economiei naționale.

Un miliard de euro cifră de afaceri: un prag istoric pentru IT-ul moldovenesc

La opt ani de la lansare, MITP a devenit cea mai mare comunitate tech din Republica Moldova. În prezent, parcul găzduiește peste 2.600 de companii rezidente, de aproape opt ori mai multe decât în primii ani de activitate. În aceste companii activează peste 25.700 de specialiști, ceea ce reprezintă aproximativ 3% din forța de muncă a țării. Investițiile provin din 43 de țări, cu o prezență semnificativă din România, Ucraina, Statele Unite ale Americii, Germania și Marea Britanie.

„Ne bucură evoluția constantă a sectorului IT și estimăm că, în 2025, cifra de afaceri a rezidenților MITP va atinge un miliard de euro – un record pentru Republica Moldova, reflectat inclusiv în contribuția tot mai mare la PIB. După opt ani de creștere continuă, ne dorim ca industria să își mențină ritmul, să genereze noi inovații și să aducă pe piețele locale și internaționale tot mai multe produse dezvoltate în Moldova”, a declarat Marina Bzovîi, Administratoarea MITP.

MITP nu este doar un instrument de politică publică, ci un angajament strategic al statului pentru inovație, digitalizare și competitivitate globală. În doar opt ani, acest model a atras investiții internaționale, a creat un cadru stabil pentru dezvoltarea companiilor tech și a deschis oportunități pentru mii de specialiști, contribuind decisiv la poziționarea IT-ului ca motor de creștere economică.

“Aniversăm 8 ani de excelență și inovație la Moldova Innovation Technology Park, un parc care a transformat IT-ul într-un pilon strategic al economiei noastre. Creșterea rapidă a companiilor și specialiștilor, investițiile internaționale și contribuția semnificativă la PIB confirmă că sectorul tehnologic este un motor esențial pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova. Totodată, se manifestă și o tendință a moldovenilor din diaspora de a reveni acasă în domeniul IT, un sector în care oferim oportunități și un cadru propice pentru inovare și dezvoltare profesională”, susține Eugeniu Osmochescu, Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

IT-ul, un contributor major la PIB și exporturile de servicii

După opt ani de dezvoltare accelerată, impactul sectorului IT, susținut de Moldova Innovation Technology Park, se reflectă clar în principalii indicatori macroeconomici ai Republicii Moldova:

Contribuția IT-ului la PIB a crescut de 3,5 ori în opt ani: de la 1,5% în 2016 la peste 5% în 2024
IT-ul este principalul contributor la exporturile de servicii, cu 600 milioane de euro în 2024, reprezentând 24% din totalul exporturilor de servicii
Contribuțiile fiscale ale rezidenților MITP vor atinge 7,5 miliarde de lei în perioada de opt ani
În 2024, taxele achitate de companiile din parc au acoperit:
16% din cheltuielile naționale pentru învățământul superior
90% din cheltuielile publice pentru sănătate

Autoritățile recunosc că dezvoltarea sectorului IT a depășit cu mult obiectivele stabilite în 2018, atât din perspectiva numărului de companii, cât și a impactului economic și social.

„Sunt opt ani în care realitatea a depășit orice așteptare și orice prognoză setată în 2018. Atunci vorbeam despre un obiectiv de aproximativ 300 de companii, iar astăzi avem peste 2.600 de rezidenți și mai mult de 25.000 de angajați. Este o creștere remarcabilă, pe care ne dorim nu doar să o menținem, ci să o accelerăm, consolidând rolul sectorului IT ca pilon strategic al economiei naționale”, a menționat Michelle Iliev, secretara de stat a Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

O comunitate consolidată și o prezență internațională activă

Pe parcursul anului 2025, MITP a pus accent pe consolidarea comunității de rezidenți printr-o serie de inițiative dedicate: SUM IT UP, Resident2Resident, sesiuni Q&A online, podcastul Rethink IT, Moldova Digital Summit și MITP Awards.

La nivel internațional, MITP și companiile rezidente au fost prezente la evenimente de top din România, SUA, Franța, Suedia, Dubai, Finlanda, Portugalia, Germania și Țările de Jos. În paralel, eforturile de promovare au atras atenția presei internaționale, inclusiv prin vizite ale jurnaliștilor străini în Republica Moldova, iar peste 50 de rezidenți au fost implicați în campanii video de promovare pe plan local.

Planuri pentru 2026: consolidarea rolului MITP ca motor al inovației

În 2026, Moldova Innovation Technology Park își propune să își consolideze rolul de actor strategic în dezvoltarea economiei digitale, depășind statutul de simplu regim fiscal atractiv. MITP continuă să se afirme ca un ecosistem matur, un catalizator al inovației și un pilon esențial în poziționarea Republicii Moldova ca hub tehnologic emergent în regiune.

Printre obiectivele majore pentru anul viitor se numără lansarea Fondului de susținere a inovațiilor digitale și a start-upurilor tehnologice, un instrument menit să stimuleze dezvoltarea de produse tehnologice cu valoare adăugată, precum și implementarea proiectului FAIMA – Antena Moldovenească a Fabricii Europene de Inteligență Artificială. FAIMA este una dintre cele 13 structuri selectate de EuroHPC la nivel european, iar proiectul ambițios va fi coordonat de Moldova Innovation Technology Park, marcând un nou pas important în integrarea Moldovei în ecosistemul european de AI.

Moldova Innovation Technology Park, creat în 2018, este primul e-Park din Europa care oferă regim fiscal unic de 7% și un cadru stabil, garantat de stat până în 2035, cu un termen de funcționare până în 2037.

Prezentarea generală a Moldova Innovation Technology Park, care reflectă 8 ani de activitate și evoluție, poate fi accesată aici: https://youtu.be/HkzKK0ezD38

#comunitate #strategie #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră în anul 2027 cu un nou pachet de măsuri fiscale și vamale, care prevede majorarea unor impozite și accize, modificarea cotelor TVA, introducerea unor taxe noi și extinderea facilităților pentru anumite categorii de contribuabili. Parlamentul a adoptat pachetul de politici fiscale și vamale pentru anul viitor, iar Ministerul Finanțelor estimează că măsurile vor aduce încasări bugetare suplimentare de aproximativ 5,1 miliarde de lei. Cele mai mari venituri sunt așteptate din accize și TVA.

Potrivit documentului transmis Parlamentului și analizat de BANI.MD, una dintre cele mai importante modificări vizează accizele la carburanți. Pentru motorină este prevăzută o majorare de 20% în 2027, în timp ce accizele pentru majoritatea celorlalte mărfuri accizabile, inclusiv benzina, urmează să crească cu 10%. Majorarea accizei la motorină ar putea pune presiune asupra prețurilor la pompă, cu efecte asupra transportatorilor, agricultorilor și companiilor care utilizează cantități importante de combustibil. Totuși, creșterea accizei cu 20% nu înseamnă automat o scumpire a motorinei cu același procent, deoarece prețul final depinde și de cotațiile internaționale, cursul valutar și celelalte componente ale prețului.

Modificări importante sunt prevăzute și pentru impozitarea veniturilor persoanelor fizice. Scutirea personală anuală urmează să crească de la 29.700 la 40.020 lei, măsură care va reduce baza impozabilă pentru persoanele eligibile. În cazul contribuabililor care beneficiază de scutirea personală integrală și au suficiente venituri impozabile, creșterea acesteia ar putea însemna o economie fiscală de aproximativ 1.238 de lei anual, respectiv 103 lei lunar.

În schimb, regimul de impozitare a veniturilor din investiții devine mai strict. Cota aplicată dividendelor urmează să crească de la 6% la 8% pentru profiturile generate începând cu anul 2027. Totodată, pentru câștigurile de capital este prevăzută aplicarea cotei de 12% asupra întregului câștig impozabil, prin eliminarea reducerii de 50% a bazei de calcul.

O altă schimbare vizează sectorul HoReCa, unde cota TVA urmează să crească de la 8% la 12%. Modificarea ar putea influența prețurile serviciilor de alimentație publică și cazare, în funcție de măsura în care operatorii economici vor transfera costurile fiscale către consumatori.

Pachetul include și măsuri privind taxarea consumului de energie. Pentru gazele naturale utilizate de consumatorii casnici este prevăzută aplicarea cotei reduse de TVA de 8% pentru un consum de până la 150 de metri cubi lunar, începând cu 1 aprilie 2027. Consumul care depășește acest plafon va fi impozitat la cota standard. În cazul energiei electrice, documentul prevede păstrarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru primii 100 kWh consumați lunar per loc de consum.

La capitolul produse alimentare, pachetul prevede extinderea cotei reduse de TVA de 8% la ouă și carne de pasăre, precum și aplicarea cotei de 12% pentru anumite produse agricole. Modificările au provocat discuții privind impactul asupra producătorilor agricoli și asupra prețurilor de consum.
O altă noutate este introducerea unor taxe pentru bunurile procurate din magazinele online străine. Pentru coletele cu valoarea de până la 150 de euro este prevăzut un regim special de TVA, precum și o taxă de gestionare de 12 lei pentru fiecare colet. Măsura urmărește reducerea diferențelor de tratament fiscal dintre comerțul electronic transfrontalier și comercianții locali.

Noul pachet fiscal vizează și industria tutunului. Accizele la produsele din tutun sunt programate să crească cu 20% în 2027 și cu câte 15% în 2028 și 2029. Sunt prevăzute, de asemenea, taxe suplimentare pentru anumite băuturi îndulcite, băuturi energizante, lichide pentru țigări electronice și articole pirotehnice.

În premieră, proiectul introduce și accize pentru automobilele exclusiv electrice, calculate în funcție de masa vehiculului, în timp ce pentru autoturismele cu motoare cu ardere internă este prevăzută o majorare de 10% a accizelor.

Pentru mediul de afaceri, una dintre facilitățile importante este prelungirea până în 2029 a cotei zero pentru profitul nedistribuit, cu majorarea plafonului de eligibilitate de la 100 la 200 de milioane de lei. Măsura este destinată stimulării reinvestirii profitului și dezvoltării companiilor.

În același timp, pentru sectorul financiar și de asigurări este prevăzută aplicarea temporară, în anul 2027, a unei cote de 18% a impozitului pe venit, în timp ce gospodăriile țărănești urmează să fie supuse cotei de 12%, față de 7% în reglementarea anterioară.

Modificările vizează inclusiv impozitul pe avere. Pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă este stabilit un prag de 4 milioane de lei, iar cota de 0,8% se va aplica numai asupra valorii care depășește această limită, în condițiile prevăzute de lege.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, impactul bugetar pozitiv direct al pachetului fiscal va fi de aproximativ 5,1 miliarde de lei. Din această sumă, 2,7 miliarde de lei ar urma să provină din accize, 1,6 miliarde de lei din TVA și aproximativ 820 de milioane de lei din impozitul pe venit și alte măsuri fiscale.

Guvernul susține că modificările urmăresc simplificarea legislației, consolidarea veniturilor bugetare și apropierea sistemului fiscal național de normele Uniunii Europene. Totodată, autoritățile afirmă că noile reguli trebuie să stimuleze investițiile și reinvestirea profiturilor, menținând anumite facilități pentru populație și mediul de afaceri.

Dezbaterile asupra proiectului au fost însoțite de numeroase amendamente înaintate de deputați. Printre modificările acceptate de Guvern în etapa examinării amendamentelor se numără menținerea temporară a cotei reduse de TVA de 8% pentru grâu, porumb și floarea-soarelui, concomitent cu introducerea mecanismului de taxare inversă.