130 de milioane de lei pentru „Prima Casă” în 2026: marja pentru credite rămâne la 3%

Marja maximă aplicată creditelor garantate de stat în cadrul programului „Prima Casă” va rămâne la nivelul de 3% anual și în anul 2026. Decizia a fost aprobată de Guvern în ședința din 29 decembrie, hotărârea urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

Autoritățile susțin că menținerea marjei actuale va permite continuarea acordării creditelor ipotecare în condiții avantajoase pentru tineri și familii, dar și desfășurarea normală a programului. Totodată, băncile participante vor putea să își acopere costurile aferente creditelor, păstrând posibilitatea de finanțare pe termen lung, de până la 30 de ani.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a precizat în cadrul ședinței Executivului că, în mare parte, parametrii actuali ai programului sunt menținuți. „La acest moment nu se fac schimbări în program, iar creditele ipotecare vor putea fi acordate în continuare pe o perioadă de până la 30 de ani”, a declarat oficialul.

Marja maximă reprezintă una dintre componentele ratei maxime a dobânzii anuale aplicate creditelor acordate în cadrul Programului „Prima Casă”. Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026 prevede alocarea a 130 milioane de lei pentru implementarea „Prima casă”.

Datele Băncii Naționale a Moldovei arată că programul „Prima Casă” continuă să se extindă rapid, ajungând să reprezinte 34,9% din totalul creditelor ipotecare noi acordate în trimestrul I al anului 2025.

În primul trimestru al anului 2025, Republica Moldova a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la apartamente din ultimii 17 ani: locuințele noi s-au scumpit cu 20,6%, iar cele vechi cu 17,4% față de 2024. Ulterior, în trimestrul al doilea, ritmul anual de creștere s-a temperat, ajungând la +4,6% pentru apartamentele noi și +4,9% pentru cele vechi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#ipoteca #prima casa #credit #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața cerealelor și oleaginoaselor din Republica Moldova se confruntă cu o presiune puternică asupra prețurilor, iar principala cauză nu este evoluția burselor internaționale, ci blocajele logistice de pe ruta Dunăre–Sulina–Reni. Potrivit unei analize realizate de Iurie Rija la 3 septembrie, prețurile achitate fermierilor moldoveni continuă să scadă, chiar dacă referințele de la Constanța și MATIF sunt în creștere.

Analiza arată că majorările externe sunt practic „înghițite” de costurile tot mai mari de transport. Spre exemplu, grâul furajer DAP Constanța s-a scumpit de la 209 euro/tonă pe 28 august la 216 euro/tonă pe 3 septembrie, însă în Republica Moldova prețurile au continuat să coboare. În nordul țării, grâul poate fi cumpărat chiar și cu aproximativ 2,70 lei/kg, dar traderii ezită să achiziționeze volume mari și, în unele cazuri, le solicită fermierilor să păstreze marfa cumpărată în propriile depozite încă o lună.

Situația este agravată de aglomerația de la Sulina și de nivelul scăzut al Dunării. Potrivit analizei, barjele care anterior puteau transporta circa 1.500 de tone încarcă acum doar aproximativ 500 de tone. În același timp, atacurile asupra infrastructurii și navelor din zona Reni sporesc riscurile pentru armatori și pun o presiune suplimentară pe costurile logistice.

Iurie Rija apreciază că problema logistică din sezonul 2026/2027 este chiar mai severă decât cea din 2022. Atunci, războiul a început în martie, când aproximativ două treimi din marfă fusese deja comercializată. Acum însă, blocajele au apărut chiar de la începutul unui sezon cu recoltă bogată, înainte ca exportul culturilor din grupa a doua să înceapă în volum.

Cea mai puternică presiune se vede la grâul furajer. În raioanele Drochia, Briceni și Edineț, prețul a coborât de la 2.600–2.700 lei/tonă la sfârșitul lunii iulie la 2.500–2.650 lei/tonă pe 3 septembrie. În zona Ștefan Vodă–Anenii Noi–Ialoveni–Hâncești, prețurile au scăzut de la 2.900–3.000 la 2.700–2.900 lei/tonă, iar în sud, la Comrat, Cantemir, Cimișlia și Leova, s-au redus până la 2.800–2.950 lei/tonă. La Giurgiulești, prețul a coborât de la 3.400 la 3.300 lei/tonă.

Situația este diferită în cazul grâului alimentar. Oferta de grâu cu proteină de 11,5% este mai redusă, iar morarii locali îl caută activ. Din acest motiv, prețul a crescut cu aproximativ 50–100 de lei pe tonă într-o săptămână. În nord, acesta ajunge la 2.900–3.100 lei/tonă, în centru la 3.100–3.200 lei, iar la Giurgiulești la circa 3.500 lei/tonă.

În schimb, rapița beneficiază de faptul că 70–80% din recoltă a fost deja cumpărată. Oferta mai redusă susține prețurile, care ajung la 9.800–9.900 lei/tonă în centrul țării și la 10.400–10.500 lei/tonă la Giurgiulești.

Și campania de achiziție a florii-soarelui a început deja, deși o parte din recoltă este încă pe câmp. La Giurgiulești sunt oferite 9.500–9.700 lei/tonă, la Bălți aproximativ 9.200 lei, iar în nord prețurile pornesc de la 8.800–8.900 lei/tonă. În apropierea Giurgiuleștiului acestea urcă până la 9.200–9.350 lei/tonă.

Concluzia analizei este că piața agricolă din Republica Moldova s-a împărțit practic în două: grâul furajer se ieftinește sub presiunea logisticii, în timp ce rapița și floarea-soarelui înregistrează creșteri în mai multe regiuni. Factorul decisiv rămâne însă infrastructura de export, afectată simultan de nivelul scăzut al Dunării, aglomerația de la Sulina și riscurile de securitate din zona Reni–Orlovca.