130 de milioane de lei pentru „Prima Casă” în 2026: marja pentru credite rămâne la 3%

Marja maximă aplicată creditelor garantate de stat în cadrul programului „Prima Casă” va rămâne la nivelul de 3% anual și în anul 2026. Decizia a fost aprobată de Guvern în ședința din 29 decembrie, hotărârea urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

Autoritățile susțin că menținerea marjei actuale va permite continuarea acordării creditelor ipotecare în condiții avantajoase pentru tineri și familii, dar și desfășurarea normală a programului. Totodată, băncile participante vor putea să își acopere costurile aferente creditelor, păstrând posibilitatea de finanțare pe termen lung, de până la 30 de ani.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a precizat în cadrul ședinței Executivului că, în mare parte, parametrii actuali ai programului sunt menținuți. „La acest moment nu se fac schimbări în program, iar creditele ipotecare vor putea fi acordate în continuare pe o perioadă de până la 30 de ani”, a declarat oficialul.

Marja maximă reprezintă una dintre componentele ratei maxime a dobânzii anuale aplicate creditelor acordate în cadrul Programului „Prima Casă”. Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026 prevede alocarea a 130 milioane de lei pentru implementarea „Prima casă”.

Datele Băncii Naționale a Moldovei arată că programul „Prima Casă” continuă să se extindă rapid, ajungând să reprezinte 34,9% din totalul creditelor ipotecare noi acordate în trimestrul I al anului 2025.

În primul trimestru al anului 2025, Republica Moldova a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la apartamente din ultimii 17 ani: locuințele noi s-au scumpit cu 20,6%, iar cele vechi cu 17,4% față de 2024. Ulterior, în trimestrul al doilea, ritmul anual de creștere s-a temperat, ajungând la +4,6% pentru apartamentele noi și +4,9% pentru cele vechi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#ipoteca #prima casa #credit #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a amenințat Canada cu noi taxe vamale, acuzând autoritățile de la Ottawa că gestionează defectuos incendiile de vegetație, al căror fum a acoperit o mare parte din nordul SUA și a determinat emiterea unor avertizări privind calitatea periculoasă a aerului.

„Statele Unite sunt invadate inutil de un aer murdar, poluat și nesănătos”, a scris Trump pe platforma Truth Social. Liderul de la Casa Albă a acuzat Canada de „neglijență deliberată” și a anunțat că îl va contacta pe premierul canadian Mark Carney pentru a cere explicații, susținând că autoritățile nu și-au întreținut corespunzător pădurile și vegetația.

Declarațiile vin în contextul în care Canada se confruntă cu unul dintre cele mai grave sezoane de incendii forestiere din ultimii ani. Potrivit Sistemului canadian de informare privind incendiile, în țară erau active vineri aproximativ 888 de incendii, dintre care peste 190 în provincia Ontario, majoritatea nefiind încă ținute sub control.

Tensiunile au fost amplificate și de mai mulți congresmeni republicani, care au acuzat Ottawa că nu investește suficient în prevenirea incendiilor și au avertizat că SUA ar putea lua în calcul intervenții directe în zonele de frontieră. Unii dintre aceștia au reluat inclusiv ideea susținută anterior de Trump privind transformarea Canadei în cel de-al 51-lea stat american.

Autoritățile canadiene au respins acuzațiile. Premierul provinciei Ontario, Doug Ford, le-a cerut oficialilor americani să ofere sprijin în locul criticilor.

„Poate că, în loc să vă plângeți, ar trebui să trimiteți ajutor. Noi am făcut exact același lucru pentru prietenii noștri americani în timpul incendiilor din California și al uraganelor”, a declarat Ford.

Premierul canadian Mark Carney a subliniat, la rândul său, că schimbările climatice reprezintă o responsabilitate comună.

„Schimbările climatice sunt responsabilitatea tuturor, inclusiv a Statelor Unite”, a afirmat acesta.

Ministrul canadian responsabil de gestionarea situațiilor de urgență a amintit că cele două state cooperează de zeci de ani în combaterea incendiilor, în baza unui acord bilateral semnat încă din 1982 și consolidat printr-o nouă înțelegere după summitul G7 din 2025.

Între timp, incendiile au mistuit deja aproape trei milioane de hectare de teren în Canada, iar fumul s-a extins peste mai multe state americane, inclusiv Minnesota, Michigan, Pennsylvania, Ohio și New York.

Vineri, Detroit înregistra cea mai slabă calitate a aerului dintre marile orașe ale lumii, potrivit platformei IQAir, fiind urmat de Chicago și Washington. În numeroase regiuni au fost anulate activități în aer liber, autoritățile recomandând populației să rămână în locuințe.

Fumul dens a redus vizibilitatea inclusiv în New York și Washington, unde monumente precum Empire State Building și Statuia Libertății au fost aproape complet acoperite de ceață. Situația este monitorizată și în perspectiva finalei Cupei Mondiale dintre Argentina și Spania, programată duminică pe stadionul MetLife din New Jersey, la care este așteptat să participe și Donald Trump.

Specialiștii resping însă afirmațiile potrivit cărora incendiile ar fi rezultatul exclusiv al unei administrări defectuoase a pădurilor. Oamenii de știință susțin că temperaturile ridicate, seceta și schimbările climatice au favorizat extinderea focarelor, iar multe dintre incendii ard în regiuni izolate, unde sunt extrem de dificil de controlat.