Decizie definitivă în Ucraina: Sanatoriul „Moldova” din Odesa revine în proprietatea Chișinăului

Sanatoriul „Moldova” din Odesa, Ucraina, a fost recunoscut definitiv ca proprietate a statului Republica Moldova, după ce instanțele din țara vecină au pus capăt unui litigiu de durată privind dreptul de proprietate asupra complexului sanatorial.

Agenția Proprietății Publice (APP) anunță că, la 17 decembrie 2025, Curtea de Casație Economică din cadrul Curții Supreme a Ucrainei a pronunțat o decizie definitivă și irevocabilă în acest dosar. Instanța a respins recursul părții adverse și a menținut hotărârea Curții de Apel Sud-Vest a Ucrainei din 24 septembrie 2025, prin care a fost recunoscut dreptul de proprietate al Republicii Moldova, reprezentată de APP, asupra bunurilor imobiliare din cadrul sanatoriului.

”Prin această decizie, procesul judiciar este încheiat definitiv, iar dreptul de proprietate al statului Republica Moldova asupra celor 9 obiecte imobiliare din cadrul Sanatoriului „Moldova” este confirmat fără posibilitatea unor căi ulterioare de atac”, precizează instituția,

Decizia a intrat în vigoare din momentul pronunțării. Potrivit APP, instituția urmează să recepționeze oficial decizia în forma integrală și să analizeze pașii administrativi și patrimoniali necesari pentru gestionarea ulterioară a activului.

Sanatoriul „Moldova” a fost privatizat în august 2008, în perioada guvernării comuniste, pentru suma de 73,3 milioane de lei (echivalentul a 7,56 milioane de dolari la acea dată), prin compania „SDY-INVEST GRUP” SRL. Ulterior, cumpărătorul nu și-a onorat integral obligațiile contractuale, achitând doar jumătate din sumă. În 2011, Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova a dispus restituirea complexului către stat, însă procedurile judiciare din Ucraina s-au prelungit până în prezent.

Conform datelor oficiale, Republica Moldova deține pe teritoriul Ucrainei aproximativ 120 de proprietăți moștenite din perioada sovietică, dintre care doar 47 au fost recunoscute oficial ca aparținând statului moldovean.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#sanatoriu moldova #sanatoriu #APP #Odesa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.