Capcana obligațiunilor pentru agricultori. Milionul promis devine 800.000

03 Ian. 2026, 14:22
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 14:22 // Actual //  Ursu Victor

Mecanismul prin care statul ar urma să sprijine fermierii prin emiterea unor obligațiuni garantate de Guvern este unul utilizat și în alte state, însă aplicarea lui în Republica Moldova riscă să creeze mai multe probleme decât soluții, avertizează expertul în agricultură Iurie Rija.

Potrivit acestuia, ideea Guvernului este ca statul să devină fidejusor în fața băncilor, garantând plata subvențiilor printr-un instrument financiar similar unei recipise. Scopul ar fi evitarea unui șoc economic major, care s-ar produce dacă aproximativ patru miliarde de lei ar fi injectate brusc în economie, cu riscuri serioase pentru cursul valutar și inflație.

Totuși, Iurie Rija atrage atenția că principala capcană este timpul. Implementarea unui astfel de mecanism nu se poate face rapid, fiind necesare modificări legislative adoptate de Parlament, avizele Băncii Naționale a Moldovei, precum și regulamente clare pentru băncile comerciale sistemice. „Vorbim de o birocrație care poate dura între 8 și 17 luni. Între timp, fermierii așteaptă, iar dacă mecanismul se blochează sau Guvernul nu se ține de cuvânt, protestele sunt inevitabile”, avertizează expertul, făcând trimitere directă la riscul unor acțiuni radicale în fața Guvernul Republicii Moldova.

Analiza lui Rija scoate în evidență și o problemă operațională majoră: o obligațiune de stat nu poate fi folosită direct pentru achiziția de semințe, motorină sau inputuri agricole. Fermierii au nevoie de lichidități, ceea ce înseamnă că băncile comerciale trebuie să intervină ca intermediari. „Băncile nu sunt instituții de caritate. Ele vor calcula riscurile – riscul suveran, războiul de la graniță, seceta, instabilitatea politică – și vor aplica un discount”, explică expertul.

În acest context, un fermier care merge la bancă cu o obligațiune de un milion de lei ar putea primi doar 800.000–900.000 de lei în numerar. „Cine pierde? Fermierul. Cine câștigă? Banca, care își securizează activul cu un discount, în timp ce statul plătește dobânda. Nu există echitate reală în acest aranjament”, susține Rija.

Expertul mai subliniază că nu trebuie mizat nici pe intervenția rapidă a fondurilor de investiții străine, care au propriile proceduri și termene stricte, iar băncile vor continua să trateze situația strict din perspectivă de business.
În concluzie, Iurie Rija consideră că soluția propusă reprezintă doar o amânare a crizei din agricultură pe termen de 3–5 ani. „Cel mai grav este că problema este împinsă pe bugetul viitor, pentru că vor crește atât datoria publică, cât și deficitul bugetar”, avertizează expertul.

În prezent, datoriile statului pentru fermieri se ridică 3,4 miliarde de lei.

01 Oct. 2026, 14:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Oct. 2026, 14:43 // Actual //  Ursu Victor

Aproape jumătate dintre copiii de la sate din Republica Moldova trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică cu provore la bunăstarea gospodăriilor cu copii în anul 2025. Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate de statisticieni se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii aceasta urcă la 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc  sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.