Regina banilor din UE. Christine Lagarde a încasat peste 700.000 de euro într-un an

Șefa Băncii Central Europeane, Christine Lagarde, a încasat anul trecut o remunerație totală estimată la aproximativ 726.000 de euro, cu peste 50% mai mult decât salariul făcut public de instituție, potrivit unei analize realizate de Financial Times.

Raportul anual al BCE indică un salariu de bază de 466.000 de euro pentru Lagarde. Totuși, jurnaliștii FT au calculat că, odată incluse beneficiile suplimentare și veniturile din funcții externe, remunerația totală urcă cu circa 56%. Astfel, Lagarde devine cel mai bine plătit oficial public din Uniunea Europeană.

Potrivit analizei, diferența provine în principal din: aproximativ 135.000 de euro sub formă de alocații pentru locuință și cheltuieli conexe,
circa 125.000 de euro obținuți din calitatea sa de membru în consiliul Bank for International Settlements, instituție cunoscută drept „banca băncilor centrale”.

Aceste sume nu sunt detaliate individual în raportările BCE, iar BIS publică doar date agregate privind remunerațiile consiliului său.
Prin comparație, câștigurile Christinei Lagarde sunt de aproape patru ori mai mari decât salariul președintelui Rezervei Federale a SUA, Jay Powell, a cărui remunerație este plafonată prin lege la circa 173.000 de euro anual.
Deși veniturile sale rămân mult sub cele ale directorilor marilor corporații europene, analiza FT a reaprins controversa privind transparența.

Spre deosebire de companiile listate din UE, obligate să publice detalii exhaustive despre pachetele salariale, BCE nu este supusă acelorași standarde de raportare.

Eurodeputatul german Fabio De Masi a criticat nivelul de transparență, afirmând că „cel mai puternic oficial monetar al Europei” ar trebui să respecte cele mai înalte standarde de responsabilitate publică. Spre comparație, directorul general al Deutsche Bank a raportat public venituri de 9,8 milioane de euro în 2024.

BCE a declarat că structura salarială a președintelui a fost stabilită la fondarea instituției, în 1998, și a fost ajustată doar în linie cu majorările salariale aplicate întregului personal. Totodată, banca susține că practicile sale de raportare sunt conforme cu cele ale altor instituții publice internaționale și că transparența a fost îmbunătățită în timp.

Financial Times mai notează că estimările nu includ contribuțiile la pensie, asigurările de sănătate sau eventualele plăți de tranziție.

Luate împreună, acestea ar putea ridica veniturile totale ale Christinei Lagarde pe durata mandatului său de opt ani la până la 6,5 milioane de euro. Din 2030, aceasta ar urma să beneficieze de o pensie anuală de circa 178.000 de euro din partea BCE.

#lagarde #BCE #salariu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.

#război SUA-Iran #cheltuieli