Vama, „vaca de muls” a bugetului. Fiecare al doilea leu vine de la frontieră

În 11 luni ale anului 2025, veniturile totale ale bugetului de stat au ajuns la 68,8 miliarde de lei, în creștere cu 14,4% față de perioada similară din 2024, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Din totalul veniturilor, 67,9 miliarde de lei au fost venituri generale și colectate, iar 878,8 milioane de lei au provenit din proiecte finanțate din surse externe. Comparativ cu anul trecut, încasările totale au crescut cu 8,65 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a veniturilor a fost generată de Serviciul Vamal, cu încasări de 37,06 miliarde de lei, în creștere cu 7,1% față de 2024. Veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat au totalizat 29,87 miliarde de lei, cu aproape 3,9 miliarde de lei mai mult decât anul trecut, ceea ce reprezintă un avans de 15%. Alte venituri au înregistrat cea mai mare creștere procentuală – 76,8%, ajungând la 5,37 miliarde de lei. În același timp, restituirile de TVA și accize au crescut cu 4,9%, până la 4,36 miliarde de lei.

Pe partea de cheltuieli, bugetul de stat a înregistrat plăți totale de 78,8 miliarde de lei, cu 12,8% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. În aceste condiții, execuția bugetului de stat s-a încheiat cu un deficit de 9,98 miliarde de lei.

Deficitul a fost acoperit în principal din surse interne, în valoare de 9,99 miliarde de lei, completate de 3,05 miliarde de lei din surse externe, în timp ce soldul mijloacelor bănești s-a redus cu 3,06 miliarde de lei. La finele lunii noiembrie 2025, soldurile disponibile în conturile bugetului de stat au constituit 9,17 miliarde de lei.

La nivelul bugetului asigurărilor sociale de stat, veniturile au totalizat 44,74 miliarde de lei, în creștere cu 11,6%, însă cheltuielile au avansat mai rapid, cu 15,2%, ceea ce a generat un deficit de 27,1 milioane de lei.

Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au acumulat venituri de 14,64 miliarde de lei, cu 15% mai mult decât în 2024, dar au încheiat perioada cu un deficit de 1,08 miliarde de lei, pe fondul creșterii cheltuielilor la 15,7 miliarde de lei.

În schimb, bugetele locale au raportat un excedent de aproape 2 miliarde de lei, după ce veniturile au ajuns la 28,58 miliarde de lei, iar cheltuielile s-au ridicat la 26,6 miliarde de lei.

Per ansamblu, bugetul public național a înregistrat, în 11 luni din 2025, venituri consolidate de 112,95 miliarde de lei și cheltuieli de 122,07 miliarde de lei, ceea ce a dus la un deficit total de 9,12 miliarde de lei. Soldurile de numerar disponibile în conturile bugetelor componente au fost de 15,68 miliarde de lei la data de 30 noiembrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#incasari #bani #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina