Moldova a pierdut peste 160 de milioane de euro din rezervele valutare

Rezervele valutare ale Băncii Naționale a Moldovei s-au redus pe parcursul anului 20205 de la 5,25 miliarde de euro, până la circa 5,09 miliarde de euro sfârșitul anului, ceea ce înseamnă o diminuare de peste 160 de milioane de euro.

Evoluția rezervelor a fost marcată de fluctuații lunare, cu perioade de creștere temporară, însă tendința generală pe parcursul ultimului an indică o erodare a poziției valutare a țării. Datele arată că rezervele au fost influențate în special de modificările în portofoliul de valori mobiliare, de nivelul disponibilităților plasate la termen, precum și de evoluția activelor în aur.

BNM explică, de regulă, astfel de variații prin plăți externe ale statului, intervenții pe piața valutară, dar și prin reevaluări ale activelor ca urmare a mișcărilor cursurilor de schimb și a prețului aurului.

La sfârșitul anului 2025, valorile mobiliare însumau 4,5 miliarde de euro, disponibilităţile şi plasările la termen la bănci centrale, BRI şi FMI – 574,7 milioane de euro, bănci cu oficiile în străinătate – 128,3 milioane de euro, DST- 1,6 milioane de euro, iar aurul monetar – 9 milioane de euro.

Rezervele valutare reprezintă principalul buffer de siguranță financiară al Republicii Moldova, fiind utilizate pentru menținerea stabilității cursului de schimb, onorarea obligațiilor externe și susținerea credibilității financiare a țării pe piețele internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #valută #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un schimb dur de replici a avut loc în direct la Radio Moldova între deputații Sergiu Stefanco și Alex Trubca, pe tema creșterii datoriilor statului față de fermieri pentru subvențiile neplătite.

Stefanco l-a întrebat pe Trubca cum se explică faptul că, din 2021 până în prezent, datoria față de agricultori a crescut de la circa un miliard de lei la aproape patru miliarde de lei, în condițiile în care Guvernul a extins constant programele de subvenționare.

În replică, Alex Trubca a pus creșterea arieratelor pe seama unui mecanism de subvenționare „imperfect”, aplicat în ultimii ani. El a susținut că majorarea subvențiilor reflectă, de fapt, creșterea investițiilor din agricultură.

„Mecanismul de subvenționare este imperfect și eu spun asta din 2021. Mă bucur că Ministerul Agriculturii l-a schimbat în 2026. Când se secvențiază tot ce se investește, creșterea subvențiilor înseamnă creșterea investițiilor și că sectorul lucrează și crește”, a declarat Trubca.

Sergiu Stefanco a respins argumentul și a calificat situația drept „populism”.

„Dacă statul deschide măsuri, trebuie să aibă și acoperire financiară. În raportul Curții de Conturi scrie clar că sunt măsuri fără acoperire financiară”, a spus deputatul.

Întrebat ce se va întâmpla cu datoriile la subvențiile postinvestiționale, Alex Trubca a declarat că acestea vor fi achitate odată cu suplinirea bugetului și că tocmai din acest motiv a fost schimbată paradigma de subvenționare.

Potrivit datelor oficiale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), restanțele statului față de fermieri au ajuns la 3,4 miliarde de lei, o povară care pune o presiune tot mai mare atât pe sectorul agricol, cât și pe finanțele publice.