Curentul se scumpește brusc. Facturile sar la tarifele din 2025

05 Ian. 2026, 10:22
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Ian. 2026, 10:22 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Din 1 ianuarie, facturile la energia electrică cresc pentru majoritatea consumatorilor din Republica Moldova, după eliminarea compensațiilor acordate de stat pentru primii 110 kWh, ajutor finanțat anterior din fonduri europene. Odată cu încetarea acestui mecanism, prețurile revin la tarifele aprobate în iulie 2025.

Astfel, clienții deserviți de Premier Energy nu vor mai beneficia de prețul redus de 2,34 lei/kWh pentru primii 110 kWh. De la începutul anului, aceștia achită 3,59 lei/kWh pentru întreaga cantitate de energie consumată.

Creșteri se vor vedea și în nordul țării, unde tariful ajunge la 4 lei/kWh, comparativ cu 2,84 lei/kWh aplicat anterior pentru consumul compensat.

Anterior, economistul Sergiu Tofilat a atras atenția asupra deficitului de energie electrică în orele de vârf. „Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată, ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova”, a avertizat Tofilat.

Potrivit acestuia, în lipsa unor măsuri urgente, țara riscă fie majorarea tarifelor la energie electrică, fie întreruperi de curent, scenarii care pot fi evitate doar prin intervenții rapide și soluții tehnice suplimentare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.