Tancul petrolier, urmărit ca-n filme și capturat de SUA, aparține unui afacerist din Crimeea anexată

Tancul petrolier Marinera, capturt recent de autoritățile Statelor Unite, aparține companiei ruse „Burevestmarin”, al cărei director și unic proprietar este omul de afaceri Ilia Bugai, originar din Crimeea anexată. Informațiile au fost publicate de Novaia Gazeta, care citează date din Sistemul Global Integrat de Informații privind Transportul Maritim al Organizației Maritime Internaționale și din registrul rus al persoanelor juridice (EGRIUL).

Compania lui Bugai a fost înregistrată la Reazani cu doar șase luni în urmă. Din 2018, acesta conduce și firma „Rusneftehimtorg”, specializată în comerțul cu produse petroliere. Potrivit Novaia Gazeta, în 2020 compania a raportat venituri de aproximativ 4 miliarde de ruble, însă în ultimii ani a înregistrat pierderi.

Datele de pe rețelele sociale arată că Ilia Bugai a absolvit Universitatea Federală din Crimeea în 2008 și în prezent locuiește la Moscova. Jurnaliștii notează că anume conexiunile sale și statutul de proprietar ar fi facilitat schimbarea pavilionului navei și tentativele de evitare a sancțiunilor internaționale.

Capturarea tancului a avut loc la 7 ianuarie, în partea de nord a Oceanului Atlantic, în apropiere de coasta Islandei. Urmărirea navei începuse încă din decembrie, când tancul, care purta atunci numele Bella 1 și naviga sub pavilionul Guyanei, a încercat să se apropie de țărmurile Venezuelei. În timpul urmăririi, nava și-a schimbat denumirea în Marinera și a trecut sub pavilion rusesc. Potrivit Novaia Gazeta, în momentul capturării, tancul ar fi fost escortat de un submarin militar rus.

Autoritățile Statele Unite ale Americii susțin că Marinera era implicată în transportul de petrol venezuelean și iranian, cu încălcarea sancțiunilor americane. Nava a fost arestată în baza unui mandat emis de o instanță din SUA, iar echipajul, potrivit purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Caroline Leavitt, ar putea fi transferat în Statele Unite „dacă va fi necesar” pentru proceduri judiciare.

#arest #nava #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.