Tancul petrolier, urmărit ca-n filme și capturat de SUA, aparține unui afacerist din Crimeea anexată

08 Ian. 2026, 15:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Ian. 2026, 15:21 // Actual //  Ursu Victor

Tancul petrolier Marinera, capturt recent de autoritățile Statelor Unite, aparține companiei ruse „Burevestmarin”, al cărei director și unic proprietar este omul de afaceri Ilia Bugai, originar din Crimeea anexată. Informațiile au fost publicate de Novaia Gazeta, care citează date din Sistemul Global Integrat de Informații privind Transportul Maritim al Organizației Maritime Internaționale și din registrul rus al persoanelor juridice (EGRIUL).

Compania lui Bugai a fost înregistrată la Reazani cu doar șase luni în urmă. Din 2018, acesta conduce și firma „Rusneftehimtorg”, specializată în comerțul cu produse petroliere. Potrivit Novaia Gazeta, în 2020 compania a raportat venituri de aproximativ 4 miliarde de ruble, însă în ultimii ani a înregistrat pierderi.

Datele de pe rețelele sociale arată că Ilia Bugai a absolvit Universitatea Federală din Crimeea în 2008 și în prezent locuiește la Moscova. Jurnaliștii notează că anume conexiunile sale și statutul de proprietar ar fi facilitat schimbarea pavilionului navei și tentativele de evitare a sancțiunilor internaționale.

Capturarea tancului a avut loc la 7 ianuarie, în partea de nord a Oceanului Atlantic, în apropiere de coasta Islandei. Urmărirea navei începuse încă din decembrie, când tancul, care purta atunci numele Bella 1 și naviga sub pavilionul Guyanei, a încercat să se apropie de țărmurile Venezuelei. În timpul urmăririi, nava și-a schimbat denumirea în Marinera și a trecut sub pavilion rusesc. Potrivit Novaia Gazeta, în momentul capturării, tancul ar fi fost escortat de un submarin militar rus.

Autoritățile Statele Unite ale Americii susțin că Marinera era implicată în transportul de petrol venezuelean și iranian, cu încălcarea sancțiunilor americane. Nava a fost arestată în baza unui mandat emis de o instanță din SUA, iar echipajul, potrivit purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Caroline Leavitt, ar putea fi transferat în Statele Unite „dacă va fi necesar” pentru proceduri judiciare.

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.