ANRCETI arată un paradox care „sună” scandalos. Utilizatorii dispar din statistici, dar operatorii încasează mai mult

În trimestrul III 2025, numărul de cartele SIM active a scăzut la 3,635 milioane (-3,1% față de Tr. III 2024), iar penetrarea a coborât cu 2,1 p.p. (la 152,7 SIM-uri/100 locuitori). Totuși, veniturile din rețele mobile au urcat la 936,2 mil. lei (+6,0%), iar ARPU a sărit la 78,5 lei/lună per SIM (+9,9%). Cu alte cuvinte: mai puține SIM-uri, factură medie mai mare, arată datele ANRCETI.

Deși baza de SIM-uri active se diminuează, traficul de voce crește: totalul minutelor a ajuns la 1,498 mld. minute (+0,9%), iar consumul mediu pe SIM (MoU) a urcat la 139 minute/lună (+4,5%). SMS-urile au crescut și ele la 66,3 milioane (+6,4%) – într-o piață care declarativ „a trecut pe internet”.

La internet mobil, tabloul e și mai interesant. Mai puține SIM-uri cu trafic de date (-3,7%, până la 3,099 milioane), dar mai mult trafic: 105.674 TB (+12,3%). Practic, consumul se concentrează pe mai puține cartele. În același timp, segmentul care ar trebui să fie „modern”, internetul mobil dedicat, se prăbușește: SIM-uri dedicate cu trafic: 77,7 mii (-19,4%), trafic: 10.124 TB (-10,7%), venit retail: 30,0 mil. lei (-7,4%). Utilizatorii renunță la SIM-urile de internet separat și migrează pe pachetele clasice voce+date, ceea ce împinge în sus ARPU-ul pe telefonie mobilă.

Totodată, se atestă degradarea accelerată a telefoniei clasice: conexiunile de telefonie fixă au coborât la 674,1 mii (-11,7%), iar traficul s-a prăbușit la 54,1 mil. minute (-20,2%). Segmentul casnic e lovit cel mai tare: persoane fizice – 559,3 mii (-13,9%), în timp ce la persoane juridice apare chiar o mică creștere (+1,2%), semn că firmele încă țin linii fixe pentru procese interne/servicii.

În schimb, internetul fix crește sănătos. Este vorba de 940,3 mii conexiuni (+6,8%) și penetrare de 82,2 la 100 gospodării (+6,5 p.p.), cu avans puternic pe fibră/FTTx (penetrare 79,7, +8,8 p.p.). Dar aici apare un detaliu interesant: ARPU la internet fix e practic înghețat ( 144,8 lei, -0,2% ), deși investițiile și migrarea spre viteză mare cresc. Cu alte cuvinte: consumatorii primesc mai mult (viteză/fibră), dar prețul mediu nu urcă.

Pe total sector, veniturile totale aproape stagnează (-0,5%, la 1.608,2 mil. lei), însă categoria „alte activități de comunicații electronice” se prăbușește dramatic la 48,2 mil. lei (-72,4%). E genul de cifră care ridică întrebări: a dispărut o sursă mare de venit, s-a reclasificat contabil, ori a fost un „one-off” în 2024 care nu s-a repetat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#telefonie #internet #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Locuitorii din municipiul Comrat vor achita un tarif mai mare pentru energia termică livrată centralizat, după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat majorarea prețului la căldură. Decizia a fost luată marți, 20 ianuarie, iar hotărârea va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Noul tarif a fost stabilit la 3 745 de lei/Gcal, fără TVA, față de 3 222 de lei/Gcal cât este prețul actual, ceea ce înseamnă o creștere de 523 de lei/Gcal sau aproximativ 16%. Calculat în kilowați-oră, consumatorii vor plăti 3,22 lei/kWh, fără TVA.

ANRE precizează că prețul final aprobat este mai mic decât cel solicitat de întreprinderea municipală „Rețelele și Centralele Termice Comrat”. Diferența este de 221 de lei/Gcal, echivalentul unei reduceri de circa 6% față de tariful cerut inițial de furnizor.

Potrivit explicațiilor oferite de ANRE, tariful a fost calculat pornind de la costurile reale de producere a energiei termice. În structura acestuia au fost incluse cheltuielile pentru procurarea gazelor naturale, stabilite în funcție de consumul planificat și de prețurile reglementate în vigoare, dar și cheltuielile de amortizare ale mijloacelor fixe, actualizate cu investițiile realizate și acceptate de agenție.

De asemenea, cheltuielile de bază au fost indexate în funcție de prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anii 2025–2028, iar nivelul de rentabilitate a fost determinat conform metodologiei tarifare. ANRE mai menționează că ajustările au ținut cont și de devierile financiare înregistrate în anii precedenți, unele dintre acestea fiind compensate prin diminuarea venitului reglementat pentru anul 2026.

Autoritatea de reglementare subliniază că unele componente ale tarifului vor putea fi revizuite ulterior, după prezentarea raportului final de activitate pentru anul 2025, pe baza indicatorilor tehnico-economici efectiv realizați de furnizor.