Energocom taie speranțele. Buzatu: nu sunt premise pentru ieftinirea curentului

În acest moment, nu există premise clare pentru reducerea tarifului la energia electrică, deși prețul de achiziție este unul stabil, a declarat directorul Energocom, Eugen Buzatu.

Întrebat în cadrul unei emisiuni de la Realitatea TV dacă există șanse pentru o ieftinire a energiei electrice, Buzatu a precizat că „lucrurile care derivă acum, la data de astăzi, arată că prețul este constant”. Potrivit acestuia, Energocom are în prezent contracte stabile cu furnizorii de energie electrică, însă nu pot fi încheiate contracte pe termen lung, din cauza specificului pieței.

„Principiul energiei electrice este să fie produsă atunci când este nevoie de ea, ca să poată fi livrată în rețea”, a explicat șeful Energocom, subliniind limitările structurale ale pieței de electricitate.

Referindu-se la energia de avarie, Eugeniu Buzatu a menționat că aceasta reprezintă aproximativ 10% din totalul achizițiilor, o pondere care, în opinia sa, nu are capacitatea de a influența semnificativ costul și, implicit, tariful final pentru consumatori.

Din 1 ianuarie, facturile la energia electrică au crescut pentru majoritatea consumatorilor din Republica Moldova, după eliminarea compensațiilor de stat pentru primii 110 kWh, mecanism finanțat anterior din fonduri europene. Odată cu încetarea acestui sprijin, prețurile au revenit la tarifele aprobate în iulie 2025.

Astfel, clienții deserviți de Premier Energy nu mai beneficiază de tariful redus de 2,34 lei/kWh pentru primii 110 kWh consumați. De la începutul anului, aceștia achită 3,59 lei/kWh pentru întreaga cantitate de energie electrică. Majorări se înregistrează și în nordul țării, unde tariful a ajuns la 4 lei/kWh, față de 2,84 lei/kWh aplicat anterior pentru consumul compensat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ieftinire #curent #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.