Scumpiri fără frână: Moldova se plasează pe locul 35 în clasamentul global al inflației

12 Ian. 2026, 10:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Ian. 2026, 10:48 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova s-a clasat în 2025 pe locul 35 din 191 de state ale lumii în ceea ce privește rata anuală a inflației, potrivit datelor Fondului Monetar Internațional din raportul World Economic Outlook. Cu o inflație de 7,7%, Moldova se află în prima cincime a clasamentului global al țărilor cu cele mai rapide creșteri de prețuri, o poziție care indică presiuni economice mult peste media internațională.

În Europa, Moldova este depășită doar de Ucraina, care a înregistrat o inflație de 12,6%, și de Rusia, cu 9%, situându-se înaintea României (7,3%) și Belarusului (7,0%). Practic, Moldova ocupă una dintre pozițiile fruntașe la scumpiri pe continent, într-un an în care multe state europene au reușit să readucă inflația aproape de niveluri normale.

La nivel global, Moldova se află în aceeași zonă cu economii precum Madagascar, Mongolia și Laos, țări care au raportat inflații apropiate, între 7,8% și 8,4%. Acest lucru arată că Republica Moldova se confruntă cu presiuni ale prețurilor similare cu cele din economii emergente, și nu cu cele din Uniunea Europeană.

Diferența față de Europa de Vest este majoră. În timp ce în Moldova inflația se apropie de 8%, în Franța prețurile au crescut cu doar 1,1% în 2025, în Italia cu 1,7%, iar în Germania cu 2,1%, pe fondul scăderii costurilor la energie și al stabilizării comerțului internațional.

La polul opus, Venezuela a fost din nou cea mai afectată economie din lume, cu o inflație de 269,9%, după prăbușirea monedei naționale, iar FMI estimează că aceasta ar putea urca la 682% în 2026. Alte țări cu inflații extreme au fost Sudanul de Sud, Zimbabwe, Sudan, Iran și Argentina.

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.