Guvernul recunoaște că nu există scăpare de plata jafului bancar. Gavriliță: Achităm câte un miliard de lei pe an

15 Ian. 2026, 07:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Ian. 2026, 07:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iun. 2026, 14:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 14:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața valutară din Republica Moldova s-a temprat în luna mai 2026, după ce cererea de valută din partea agenților economici a scăzut mai rapid decât oferta provenită de la populație. Drept urmare, gradul de acoperire a cererii nete de valută prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a urcat la 91,1%, față de 80,5% în aprilie, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Datele arată că oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a redus cu 13,9 milioane de euro (-5%), până la 264,7 milioane de euro. În același timp, cererea netă de valută din partea agenților economici a înregistrat o scădere mult mai pronunțată, de 55,3 milioane de euro (-16%), coborând la 290,6 milioane de euro.

Astfel, diferența dintre cererea companiilor și oferta populației s-a redus considerabil, ceea ce a contribuit la echilibrarea pieței valutare.

Pe parcursul lunii mai, Banca Națională nu a intervenit pe piața valutară locală, semn că raportul dintre cerere și ofertă nu a generat presiuni care să necesite intervenția regulatorului.

În primele cinci luni ale anului, oferta netă de valută de la persoanele fizice a totalizat 1,29 miliarde de euro, în creștere cu 9,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Cererea netă de valută din partea agenților economici a ajuns la 1,44 miliarde de euro, cu 6,8% peste nivelul înregistrat în ianuarie-mai 2025.

Ca rezultat, gradul de acoperire a urcat la 89,3% în primele cinci luni ale anului, față de 87% în perioada similară din 2025.

Datele BNM mai arată că leul moldovenesc s-a apreciat ușor față de moneda europeană. Cursul mediu a evoluat de la 20,2124 lei pentru un euro în aprilie la 20,1620 lei pentru un euro în mai.

Euro a continuat să domine structura ofertei de valută provenită de la populație, cu o pondere de 67,7%, confirmând rolul principal al monedei unice europene în transferurile și economiile cetățenilor.