Dezastru în sănătate! Deficitul de medici a explodat cu 82%

15 Sept. 2026, 12:54
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Sept. 2026, 12:54 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Sistemul medical din Republica Moldova se confruntă cu un deficit de cadre medicale, iar lipsa specialiștilor este resimțită mai ales în raioanele din sudul țării. Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a declarat, la emisiunea Obiectiv Comun de la TVR Moldova, că pentru anul 2026 este nevoie de 1.225 de lucrători medicali, cu 82% mai mult decât în 2020.

Una dintre cele mai mari creșteri este înregistrată în cazul medicilor de familie. Dacă în 2020 sistemul avea nevoie de 118 astfel de specialiști, în 2026 necesarul a ajuns la 251 de medici, ceea ce înseamnă o creștere de 112%.

„La moment, medicii de familie necesari pentru 2026 sunt 251 de specialiști. În 2020 au fost 118. Noi practic putem să vedem că necesitatea a crescut de 112%”, a declarat ministrul Sănătății la TVR Moldova.

Evoluția diferă însă de la o specialitate la alta. În terapia intensivă, necesarul pentru 2026 este de 102 specialiști, față de 158 în anul 2020. În schimb, la radiologie deficitul s-a accentuat puternic: necesarul a crescut de la 33 la 85 de specialiști, fiind de peste două ori și jumătate mai mare.

Potrivit lui Alexandru Gasnaș, problema nu ține doar de numărul total de medici și de personal medical disponibil, ci și de distribuirea inegală a acestora în teritoriu.

„Noi avem concentrații în capitală, în Chișinău, Bălți, dar anumite regiuni și anumite raioane, noi avem real un deficit de anumite specialități”, a explicat ministrul.

Cea mai dificilă situație este înregistrată în sudul Republicii Moldova. Întrebat care regiune este afectată cel mai puternic de lipsa cadrelor medicale, ministrul a indicat sudul țării.

Datele prezentate arată că presiunea asupra sistemului medical continuă să crească, în special în cazul unor specialități esențiale și în regiunile din afara marilor centre urbane.

În timp ce o parte a medicilor rămâne concentrată în Chișinău și Bălți, raioanele din sud se confruntă cu cele mai mari dificultăți în acoperirea posturilor vacante, iar necesarul total de personal medical a crescut cu 82% în doar șase ani.

15 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.