Schema gazului în cifre. Cum dispar 1,6 miliarde de lei din buzunarul moldovenilor

16 Ian. 2026, 13:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Ian. 2026, 13:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi lansează noi acuzații cu privire modul de formare a tarifelor la gazele naturale. El susține că diferențele dintre costul real de achiziție și prețul din facturi ar genera prejudicii de ordinul miliardelor de lei, suportate de consumatori.

Într-un video postat pe Facebook, Verbițchi afirmă că reacțiile critice la un video anterior pe această temă au venit din partea Moldovagaz și Energocom, prin intermediul lui Alexandru Slusari, care l-ar fi acuzat că ar prezenta eronat cifrele din facturi. Fostul consilier respinge acuzațiile și spune că datele invocate provin din facturi reale și de pe site-ul oficial al Energocom.

Potrivit lui Verbițchi, o factură din octombrie 2025 indica pentru serviciul de transport o pondere de 28,39%, identică cu cea publicată anterior de Energocom. În schimb, în facturile recente, structura procentuală ar fi fost modificată „pe ascuns”, prin redistribuirea sumelor între diferite componente ale tarifului.

În analiza sa, Verbițchi pornește de la prețul de 410 euro pentru 1.000 m³ de gaz, anunțat de Energocom pentru achizițiile destinate anului 2026. La un curs de 19,6 lei/euro, acesta ar însemna un cost de aproximativ 8,03 lei pentru un metru cub. Totodată, cantitatea totală contractată ar fi de 782 milioane m³, pentru care s-ar fi achitat circa 320 milioane euro.

În prezent, consumatorii plătesc un tarif final de 16,74 lei/m³. Conform structurii din facturi, 60,52% din acest preț ar reprezenta costul gazului procurat, ceea ce ar însemna 10,13 lei/m³. Diferența față de costul de achiziție – aproximativ 2,1 lei/m³ – ar genera, potrivit lui Verbițchi, un surplus anual de circa 1,65 miliarde de lei.

Un alt element criticat este „componenta de corectare”, care ar ajunge la 4,84% din tarif, echivalentul a 0,81 lei/m³. La volumul anual de gaze, aceasta ar însemna aproximativ 633 milioane de lei, sumă pe care Verbițchi o asociază cu acoperirea pierderilor istorice ale Moldovagaz, deși contractele sunt încheiate cu Energocom.

Fostul consilier mai atrage atenția asupra costurilor de transport, de 1,64% din tarif, atribuite operatorului Vestmoldtransgaz, care ar însemna circa 211 milioane de lei pe an, și asupra serviciului de distribuție, evaluat la 28,39% din preț, ceea ce ar genera aproximativ 3,7 miliarde de lei anual achitate către Moldovagaz.

În concluzie, Ruslan Verbițchi susține că, în condițiile actuale, gazul achiziționat cu aproximativ 8 lei/m³ ajunge să fie vândut consumatorilor aproape dublu, iar diferențele ar reprezenta „scheme” care transferă pierderi și costuri suplimentare în facturile cetățenilor. El cere explicații publice privind structura reală a tarifului și responsabilitatea instituțiilor implicate, inclusiv ANRE.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.