Schema gazului în cifre. Cum dispar 1,6 miliarde de lei din buzunarul moldovenilor

16 Ian. 2026, 13:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Ian. 2026, 13:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi lansează noi acuzații cu privire modul de formare a tarifelor la gazele naturale. El susține că diferențele dintre costul real de achiziție și prețul din facturi ar genera prejudicii de ordinul miliardelor de lei, suportate de consumatori.

Într-un video postat pe Facebook, Verbițchi afirmă că reacțiile critice la un video anterior pe această temă au venit din partea Moldovagaz și Energocom, prin intermediul lui Alexandru Slusari, care l-ar fi acuzat că ar prezenta eronat cifrele din facturi. Fostul consilier respinge acuzațiile și spune că datele invocate provin din facturi reale și de pe site-ul oficial al Energocom.

Potrivit lui Verbițchi, o factură din octombrie 2025 indica pentru serviciul de transport o pondere de 28,39%, identică cu cea publicată anterior de Energocom. În schimb, în facturile recente, structura procentuală ar fi fost modificată „pe ascuns”, prin redistribuirea sumelor între diferite componente ale tarifului.

În analiza sa, Verbițchi pornește de la prețul de 410 euro pentru 1.000 m³ de gaz, anunțat de Energocom pentru achizițiile destinate anului 2026. La un curs de 19,6 lei/euro, acesta ar însemna un cost de aproximativ 8,03 lei pentru un metru cub. Totodată, cantitatea totală contractată ar fi de 782 milioane m³, pentru care s-ar fi achitat circa 320 milioane euro.

În prezent, consumatorii plătesc un tarif final de 16,74 lei/m³. Conform structurii din facturi, 60,52% din acest preț ar reprezenta costul gazului procurat, ceea ce ar însemna 10,13 lei/m³. Diferența față de costul de achiziție – aproximativ 2,1 lei/m³ – ar genera, potrivit lui Verbițchi, un surplus anual de circa 1,65 miliarde de lei.

Un alt element criticat este „componenta de corectare”, care ar ajunge la 4,84% din tarif, echivalentul a 0,81 lei/m³. La volumul anual de gaze, aceasta ar însemna aproximativ 633 milioane de lei, sumă pe care Verbițchi o asociază cu acoperirea pierderilor istorice ale Moldovagaz, deși contractele sunt încheiate cu Energocom.

Fostul consilier mai atrage atenția asupra costurilor de transport, de 1,64% din tarif, atribuite operatorului Vestmoldtransgaz, care ar însemna circa 211 milioane de lei pe an, și asupra serviciului de distribuție, evaluat la 28,39% din preț, ceea ce ar genera aproximativ 3,7 miliarde de lei anual achitate către Moldovagaz.

În concluzie, Ruslan Verbițchi susține că, în condițiile actuale, gazul achiziționat cu aproximativ 8 lei/m³ ajunge să fie vândut consumatorilor aproape dublu, iar diferențele ar reprezenta „scheme” care transferă pierderi și costuri suplimentare în facturile cetățenilor. El cere explicații publice privind structura reală a tarifului și responsabilitatea instituțiilor implicate, inclusiv ANRE.

Realitatea Live

16 Mart. 2026, 17:35
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Grîu Tatiana
16 Mart. 2026, 17:35 // Uncategorized //  Grîu Tatiana

Republica Moldova ar putea deveni țara cu cea mai rapidă creștere a PIB-ului pe cap de locuitor în perioada 2026–2030, potrivit unor estimări publicate de Fondul Monetar Internațional (FMI) și analizate de platforma Visual Capitalist.

Conform prognozelor, PIB-ul pe cap de locuitor al Moldovei ar urma să crească cu aproximativ 53% până în anul 2030, cel mai mare ritm dintre toate statele analizate. Indicatorul măsoară valoarea bunurilor și serviciilor produse într-o economie raportată la numărul de locuitori și este considerat unul dintre principalele repere pentru nivelul de trai.

În clasamentul țărilor cu cea mai rapidă creștere economică pe cap de locuitor, Moldova este urmată de Guyana (44,8%), Turkmenistan (38,1%), Serbia (36,6%) și Armenia (33,9%). În top se mai regăsesc Albania, Insulele Marshall, Mauritius, Kazahstan și China.

Analiza arată că majoritatea statelor cu ritmuri accelerate de creștere sunt economii emergente, unde reformele economice, dezvoltarea unor noi industrii și creșterea investițiilor pot genera salturi rapide ale veniturilor pe cap de locuitor.

Totodată, mai multe economii din Europa de Est și de Sud-Est apar în clasamentul primelor 25 de țări, inclusiv Serbia, Albania, Bulgaria, Polonia, Georgia și Lituania. Potrivit experților, aceste state beneficiază de investiții în creștere, modernizare economică și integrare tot mai profundă în piața europeană.

Pe de altă parte, atunci când este analizată creșterea în termeni absoluți a veniturilor pe cap de locuitor, clasamentul este dominat de economii foarte dezvoltate. Liechtenstein ar urma să înregistreze cea mai mare majorare, cu aproximativ 39 400 de dolari în plus per persoană până în 2030, urmat de Islanda, Irlanda, Qatar și Elveția.

Unele state apar în ambele clasamente – atât la creșterea procentuală, cât și la cea absolută. Printre acestea se numără Islanda, Guyana și Lituania, economii care combină ritmuri rapide de dezvoltare cu majorări consistente ale veniturilor populației.

Datele utilizate în analiză provin din prognozele FMI, iar PIB-ul pe cap de locuitor este calculat în dolari.