1% din bogații lumii controlează jumătate din banii planetei

În timp ce elitele globale se reunesc în această săptămână la Forumul Economic Mondial de la Davos, datele privind inegalitatea globală ating niveluri alarmante. Un nou raport publicat de Oxfam arată că, în 2025, averea miliardarilor a crescut de trei ori mai rapid decât media ultimilor cinci ani, în timp ce aproape jumătate din populația lumii trăiește în sărăcie, scrie Oxamamerica.

Potrivit raportului „Resisting the Rule of the Rich”, averea totală a miliardarilor a crescut în 2025 cu peste 16%, ajungând la un nivel record de 18,3 trilioane de dolari, în condițiile în care milioane de oameni se confruntă cu costuri tot mai mari pentru hrană, locuințe și servicii medicale. Oxfam avertizează că această concentrare extremă a bogăției amenință drepturile lucrătorilor, stabilitatea economică și sistemele de protecție socială.

Organizația identifică cinci moduri principale prin care miliardarii afectează economia:

În primul rând, cea mai mare parte a averilor miliardarilor nu este obținută prin muncă, ci provine din moșteniri, corupție, relații de tip clientelar sau putere de monopol. Oxfam estimează că aproximativ 60% din averea miliardarilor are aceste surse, iar transferurile masive de avere prin moștenire creează o nouă „aristocrație economică” cu influență disproporționată asupra politicii și economiei globale.

În al doilea rând, puterea monopolurilor alimentează inegalitatea și dezechilibrele economice globale. Numărul miliardarilor a depășit 3.000 pentru prima dată în 2025, iar Elon Musk a devenit primul om din lume cu o avere netă de peste 500 de miliarde de dolari. Exemplele invocate includ pe Jeff Bezos, care a construit imperiul Amazon, ce domină peste 70% din comerțul online în mai multe țări europene, și pe Aliko Dangote, care deține o poziție cvasi-monopolistă pe piața cimentului din Nigeria și o influență majoră pe continentul african.

În al treilea rând, miliardarii evită impozitarea moștenirilor, lipsind bugetele publice de resurse esențiale. Oxfam arată că 36% din averea miliardarilor provine din moșteniri, iar în următoarele trei decenii peste 5,2 trilioane de dolari vor fi transferate către moștenitori, în mare parte fără a fi impozitate. Două treimi dintre state nu aplică taxe pe moștenirile către descendenți direcți, iar jumătate dintre miliardari trăiesc în țări fără impozit pe moștenire.

În al patrulea rând, Statele Unite sunt conduse de un președinte miliardar cu o agendă favorabilă elitelor, afirmă Oxfam. La un an de la revenirea la putere, președintele Donald Trump ar fi promovat politici care reduc protecția socială și drepturile lucrătorilor, în timp ce acordă facilități fiscale majore ultra-bogaților și marilor corporații. Potrivit estimărilor, așa-numitul „Big Beautiful Bill” ar urma să reducă impozitele celor mai bogați 0,1% americani cu 311.000 de dolari de persoană, concomitent cu tăieri ale programelor sociale și creșteri de taxe pentru gospodăriile cu venituri foarte mici.

În al cincilea rând, miliardarii contribuie disproporționat la poluarea climatică. Analiza Oxfam arată că o persoană din cei mai bogați 0,1% produce într-o singură zi mai multă poluare cu carbon decât cei mai săraci 50% ai populației globale într-un an întreg. Dacă întreaga populație ar consuma la acest nivel, bugetul global de carbon ar fi epuizat în mai puțin de trei săptămâni.

„Cei mai bogați oameni din lume finanțează și profită de distrugerea climei, în timp ce majoritatea populației suportă consecințele fatale ale acestei puteri necontrolate”, a declarat Amitabh Behar, director executiv al Oxfam International.

Organizația avertizează că tendințele actuale ale inegalității globale sunt inacceptabile și cere guvernelor să adopte politici ferme pentru reducerea puterii economice a miliardarilor, impozitarea corectă a marilor averi și reconstruirea protecției sociale, pentru a limita efectele economice și sociale ale concentrării extreme a bogăției.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bogati #miliardari #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Internațional Liber Giurgiulești, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.