Tichetele de masă devin exclusiv electronice: modificările, pe masa Guvernului

19 Ian. 2026, 13:39
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
19 Ian. 2026, 13:39 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Tichetele de masă pe suport de hârtie vor fi înlocuite definitiv cu tichete electronice, potrivit modificărilor la Regulamentul privind modul de operare cu tichetele de masă, care urmează  a fi examinate și aprobate de Guvern în ședința de joi, 22 ianuarie. Măsura urmărește modernizarea sistemului, reducerea birocrației și adaptarea la noile tehnologii de plată.

Prevederile stabilesc că tichetele de masă vor fi acordate și utilizate exclusiv prin instrumente de plată electronice, termenul „card de plată” fiind înlocuit cu noțiunea mai largă de „instrument de plată”. Această schimbare permite utilizarea mai multor soluții moderne, inclusiv aplicații mobile și alte metode digitale de achitare, nu doar carduri fizice.

Autoritățile explică faptul că eliminarea tichetelor pe suport de hârtie va spori transparența, va reduce riscul de abuzuri și va simplifica evidența contabilă pentru angajatori și operatori. Totodată, sistemul electronic va permite o gestionare mai eficientă a sumelor și un control mai clar asupra modului în care sunt utilizate tichetele.

Documentul mai prevede modificarea legislației secundare cu privire la salariații care lucrează în schimburi mixte sau de noapte, stabilind reguli distincte de calcul al tichetelor în funcție de orele efectiv lucrate, precum și extinderea utilizării tichetelor de masă în format electronic, acestea putând fi folosite inclusiv pentru achitarea online a produselor alimentare.

Necesitatea acestor modificări este argumentată și de dimensiunea sistemului tichetelor de masă, care cuprinde peste 50 000 de salariați beneficiari și aproximativ 800 de companii angajatoare. Valoarea nominală medie a unui tichet este de circa 60 de lei, în limitele fiscale stabilite între 35 și 70 de lei pe zi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.