Capital de până la 750 000 de euro și control mai strict: ce propune noua lege pentru societățile de investiții

20 Ian. 2026, 15:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
20 Ian. 2026, 15:08 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Supravegherea prudențială a societăților de investiții din Republica Moldova ar urma să fie reglementată, în premieră, printr-o lege separată, proiectul căreia a fost examinat în ședință de către secretarii de stat. Până acum, acest domeniu a fost reglementat prin prevederi dispersate în Legea privind piața de capital și prin acte normative secundare, iar noul document concentrează regulile într-un cadru distinct, aliniat legislației Uniunii Europene.

Noul proiect de lege se concentrează pe detalierea cerințelor privind capitalul inițial și pe supravegherea amplă a cerințelor prudențiale aplicabile societăților de investiții nebancare, ținând cont de faptul că, potrivit reglementărilor europene, societățile de investiții bancare vor fi supravegheate, în partea de cerințe prudențiale, de către Banca Națională a Moldovei (BNM), în conformitate cu actele BNM emise în acest sens.

Astfel, una dintre cele mai importante schimbări este majorarea semnificativă a capitalului inițial pentru societățile de investiții, în funcție de tipul activităților desfășurate. Potrivit notei informative, pentru societățile care tranzacționează în cont propriu sau subscriu și plasează instrumente financiare cu angajament ferm, capitalul minim va crește de la 300 000 de euro la 750 000 de euro, ceea ce înseamnă o majorare de 2,5 ori față de nivelul actual.

Pentru societățile de investiții care nu desfășoară activități cu risc ridicat, precum cele care execută ordine, administrează portofolii sau oferă consultanță de investiții, capitalul inițial va fi majorat de la 50 000 de euro la 75 000 de euro. În cazul altor categorii de servicii de investiții, pragul de capital va urca de la 50 000 de euro la 150 000 de euro, ceea ce presupune o majorare de trei ori.

Proiectul introduce și un regim diferențiat de supraveghere, în funcție de dimensiunea și complexitatea societăților de investiții. Entitățile mici și neinterconectate vor fi supuse unor cerințe mai simple, în timp ce societățile mai mari vor avea obligații sporite privind capitalul intern, lichiditatea și gestionarea riscurilor.

Totodată, sunt prevăzute reguli mai stricte privind guvernanța internă, controlul intern și politicile de remunerare, care vor trebui să fie corelate cu performanța ajustată la risc. CNPF va avea competențe extinse de supraveghere, inclusiv efectuarea controalelor la fața locului și aplicarea de măsuri corective sau sancțiuni.

Potrivit notei informative, la data de 30 iunie 2025, pe piața de capital din Republica Moldova erau înregistrate și activau 12 societăți de investiții, dintre care 7 bănci și 5 societăți de investiții nebancare.

Conform proiectului, legea va intra în vigoare etapizat. Cadrul general urmează să se aplice la 15 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, însă o parte semnificativă a prevederilor, în special cele ce țin de cooperarea cu autoritățile europene și aplicarea deplină a standardelor UE, vor intra în vigoare doar la data semnării tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

20 Iun. 2026, 11:22
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
20 Iun. 2026, 11:22 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Anastasia Taburceanu, fosta purtătoare de cuvânt a premierului Natalia Gavrilița și verișoara președintei Maia Sandu, a confirmat pentru Mlive că activează în cadrul Î.S. „MoldATSA”, unde prestează servicii de comunicare.

Potrivit acesteia, colaborarea nu este realizată prin intermediul unei companii, ci în baza unui contract individual.

„Lucrez pentru MoldATSA, e adevărat. Prestez servicii de comunicare pentru instituție”, a declarat Taburceanu pentru sursa citată.

Întrebată despre modalitatea angajării, aceasta a precizat că pentru funcția ocupată nu a fost organizat un concurs.

„Pentru această poziție nu a fost organizat concurs, deoarece procedurile instituite permit angajarea pe anumite funcții în baza CV-ului și a experienței profesionale relevante”, a explicat Taburceanu.

Ea a respins, totodată, informațiile potrivit cărora serviciile ar fi prestate prin intermediul unei companii și a oferit detalii despre remunerația pe care o primește.

„Nu este adevărat, nu se fac plăți către nicio companie. Sunt achitată eu în baza contractului. Salariul meu de funcție este de 25.700 de lei, la care se adaugă suplimente pentru stagiu și volum de lucru”, a declarat aceasta.

Subiectul a apărut după ce redacția Mlive a anunțat că a primit informații de la persoane care susțin că sunt angajați ai întreprinderii și care au solicitat verificarea unor posibile plăți efectuate din bani publici către Anastasia Taburceanu.

Declarațiile vin în contextul scandalului din jurul conducerii MoldATSA, după suspendarea directorului întreprinderii, Dumitru Vangheli, și apariția unor investigații privind angajările și cheltuielile din cadrul instituției.