Economia Republicii Moldova a crescut cu doar 0,6% în prima jumătate a anului 2026, până la 165,8 miliarde de lei, iar datele Biroului Național de Statistică scot în evidență detaliul că valoarea adăugată brută creată în economie a stagnat, iar întreaga creștere a PIB a fost susținută practic de majorarea impozitelor nete pe produs.

Potrivit BNS, PIB-ul a avansat cu 0,4% în primul trimestru și cu 0,9% în trimestrul al doilea, comparativ cu perioadele similare din 2025. Pe ansamblul primelor șase luni, creșterea reală a fost de 0,6%.

În semestrul I, valoarea adăugată brută, care reprezintă 84,9% din PIB, a rămas la același nivel ca în prima jumătate a anului trecut. În schimb, impozitele nete pe produs, cu o pondere de 15,1% în economie, au crescut cu 4,4% și au adus singure o contribuție de 0,6 puncte procentuale la avansul PIB. Cu alte cuvinte, fără această componentă fiscală, economia ar fi stagnat.

Printre sectoarele care au ținut economia pe plus se numără industria prelucrătoare, unde valoarea adăugată a crescut cu 6,4%, energia, cu un avans de 16,2%, agricultura, cu 7,9%, și comerțul, cu 1,6%. Industria prelucrătoare a avut cea mai mare contribuție pozitivă la creșterea PIB, de 0,5 puncte procentuale.

La polul opus, mai multe sectoare au tras economia în jos. Informațiile și comunicațiile au scăzut cu 8%, construcțiile cu 9,7%, tranzacțiile imobiliare cu 4,2%, iar învățământul cu 2,7%. Numai sectorul IT și comunicații a redus avansul PIB cu 0,6 puncte procentuale, iar construcțiile cu alte 0,5 puncte.

Un alt detaliu apare pe partea de utilizare a PIB. Exporturile de bunuri și servicii au crescut cu 12,2% în primele șase luni și au adăugat 3,8 puncte procentuale la dinamica economiei. Consumul populației a crescut cu 1,5% și a adus încă 1,3 puncte procentuale. În același timp, importurile au crescut cu 3,1% și au „mâncat” 2 puncte procentuale din creștere, iar investițiile în capital fix au scăzut cu 1,4%, având o contribuție negativă de 0,3 puncte.

Datele arată și cât de dependentă rămâne economia de consum. Cheltuielile finale ale gospodăriilor au reprezentat 85,9% din PIB în prima jumătate a anului, în timp ce consumul administrației publice a avut o pondere de 20,9%, iar formarea brută de capital fix de 21,5%.

În trimestrul al doilea, imaginea a fost ceva mai bună. Economia a crescut cu 0,9% față de aceeași perioadă din 2025, susținută de industria prelucrătoare, care a avansat cu 6,7%, agricultură, cu 9,4%, și sectorul energetic, unde valoarea adăugată a crescut cu 20,9%. Totuși, IT-ul a continuat să scadă, cu 7,9%, iar construcțiile cu 7,5%.

Comparativ cu regiunea, creșterea Moldovei rămâne modestă. Avansul de 0,9% din trimestrul al doilea a fost sub media Uniunii Europene, de 1,5%, și mult sub Slovenia, Muntenegru, Macedonia de Nord sau Polonia. Totuși, Moldova a avut o evoluție mai bună decât Ucraina, cu 0,4%, și România, unde PIB-ul a scăzut cu 1,9%.

Per ansamblu, datele BNS arată o economie care evită stagnarea, dar cu o bază fragilă. Astfel, exporturile și câteva sectoare industriale trag în sus PIB-ul, în timp ce IT-ul, construcțiile și investițiile frânează creșterea, iar componenta fiscală a fost decisivă pentru avansul de 0,6% din primul semestru.