Bugetul public a încasat circa 2 miliarde de lei de la începutul anului, în mare parte din contribuții sociale

De la începutul anului, încasările la Bugetul public național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit 1,9 miliarde de lei, ceea ce denotă o creștere de circa 862,2 milioane de lei, sau aproximativ 80,1%, comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Potrivit datelor operative, doar în perioada 12–16 ianuarie 2026, la BPN au fost acumulate circa 1,2 miliarde de lei. Pentru intervalul 1–16 ianuarie, încasările la bugetul de stat au constituit 516,4 milioane de lei, înregistrând o creștere de 37,2% față de anul trecut. Bugetele locale au acumulat 238,7 milioane de lei, cu 86,1% mai mult, iar la Bugetul asigurărilor sociale de stat au fost încasate 902,6 milioane de lei, de peste două ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au însumat 280,7 milioane de lei, în creștere cu 91,2%.

Totodată, Direcția generală control a emis 34 de decizii privind încălcarea legislației fiscale, fiind calculate obligații suplimentare la buget în sumă de 3,66 milioane de lei, dintre care 2,84 milioane de lei reprezintă impozite, taxe și majorări de întârziere, iar 0,82 milioane de lei – amenzi. Au fost întocmite 88 de procese-verbale contravenționale, cu amenzi aplicate în valoare totală de 97,5 mii de lei.

În același interval, Fiscul a emis 71 de decizii privind restituirea TVA, acceptând spre rambursare 196,79 milioane de lei. Pentru stingerea obligațiilor fiscale ale contribuabililor restanțieri, prin proceduri de executare silită au fost încasate 40,74 milioane de lei, iar în urma acțiunilor preliminare au fost stinse suplimentar restanțe în valoare totală de 45,73 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#buget public #Fisc #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.

#Musk #oras #luna