CFM se rupe în bucăți. Statul păstrează șinele, marfa și pasagerii ies din companie

Reforma Calea Ferată din Moldova ar urma să fie finalizată în prima jumătate a anului 2026 și prevede divizarea companiei în structuri separate, cu delimitarea clară între infrastructura feroviară și serviciile de transport de pasageri și marfă.

Anunțul a fost făcut de vicepremierul de la Chișinău, Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova.

Potrivit acestuia, reforma prevede crearea societății pe acțiuni CFM Marfă și Pasageri, care va prelua activitățile comerciale de transport, în timp ce CFM Infrastructură va rămâne o întreprindere de stat, responsabilă de gestionarea rețelei feroviare. Infrastructura, considerată critică pentru stat, nu va fi privatizată și va putea beneficia de subvenții directe din bugetul public.

„Noi vom constitui acel agent economic S.A. CFM Marfă și Pasageri și va rămâne întreprinderea de stat CFM Infrastructură. Noi nu putem subvenționa agenți economici, dar putem subvenționa infrastructura care ne aparține nouă, statului. Am prevăzut în bugetul pentru anul 2026 resurse financiare pentru această subvenție”, a declarat Vladimir Bolea.

Vicepremierul a subliniat că, odată finalizată reforma, CFM Infrastructură ar urma să intre într-o etapă accelerată de dezvoltare, beneficiind de finanțare publică stabilă, ceea ce va permite investiții în modernizarea rețelei feroviare.

Modernizarea căilor ferate va fi realizată integral în conformitate cu cerințele Uniunii Europene, atât la nivel de infrastructură, cât și de servicii. Procesul a început în 2025 și are două direcții majore: transpunerea acquis-ului comunitar în legislația națională și digitalizarea proceselor interne.

„Indiferent de faptul că la unele capitole suntem încă în anii ’80–’90, tot ce se face acum va fi conform cerințelor Uniunii Europene. Vorbim despre o cale ferată cu un viitor economic foarte mare, iar digitalizarea proceselor va aduce un nivel mult mai ridicat de siguranță”, a mai spus ministrul.

Nu este prima tentativă de reorganizare a CFM. Separarea administrării infrastructurii de activitățile de transport a fost prevăzută și în Codul transportului feroviar, aprobat în 2022, însă reforma nu a fost implementată până acum. Autoritățile susțin că noul calendar și alocările bugetare pentru 2026 cresc șansele ca restructurarea să fie dusă, în sfârșit, până la capăt.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforma #CFM #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian, susține că blocajul înregistrat pe piața imobiliară nu este cauzat în principal de limitarea plăților în numerar la tranzacțiile imobiliare.

Potrivit deputatului, scăderea numărului de tranzacții imobiliare a început încă înainte de intrarea în vigoare a prevederilor care limitează plățile în numerar la 80 de mii de euro.

„Există insinuări că blocajul de pe piața imobiliară este legat de aceste limite de numerar. De fapt, declinul pieței în 2025, mă refer la declinul de tranzacții, a început înainte de intrarea în vigoare a legii. Deja până în aprilie era un declin de 30%”, a declarat Radu Marian.

Potrivit acestuia, una dintre explicațiile principale ține de nivelul ridicat al prețurilor, care i-a determinat pe mulți cumpărători să adopte o atitudine de așteptare.

„Motivele de bază, din discuțiile noastre cu experți, sunt că după prețurile exagerate oamenii sunt în expectativă și așteaptă să vadă care va fi evoluția pieței”, a explicat deputatul.

Radu Marian a recunoscut totuși că limitarea depunerilor în numerar poate crea dificultăți pentru unele persoane, însă a subliniat că acest factor nu este determinant pentru situația actuală de pe piață.

„Faptul că anumite persoane au probleme la depunerea în numerar, într-adevăr, contribuie, dar cu siguranță nu este factorul principal”, a spus el.

În acest context, autoritățile analizează mai multe măsuri menite să stimuleze oferta pe piața imobiliară și să crească transparența în sector.

„Analizăm alte măsuri și opțiuni pentru a încuraja oferta. Ne gândim la parteneriate cu dezvoltatorii pentru a accelera construcțiile în jurul Chișinăului și să venim cu mai multă transparență, cum ar fi un registru public al prețurilor. De asemenea, lucrăm la o nouă lege a agenților imobiliari”, a declarat Marian.

Potrivit parlamentarului, aceste inițiative ar putea contribui la o mai bună funcționare a pieței și la creșterea încrederii cumpărătorilor în tranzacțiile imobiliare.

Începând cu 1 aprilie 2025, în Republica Moldova, achiziția imobilelor în numerar (cash) între persoane fizice este limitată la un plafon maxim de 80.000 de euro sau echivalentul în lei la cursul Băncii Naționale. Suma care depășește această limită trebuie achitată prin transfer bancar.

#imobil #achizitii #bani