UE și SUA desenează viitorul postbelic al Ucrainei, cu 800 miliarde de dolari pe masă

Uniunea Europeană și Statele Unite lucrează la un amplu plan de reconstrucție a Ucrainei, estimat la până la 800 de miliarde de dolari, care ar urma să fie implementat după încheierea războiului, relevă un document obținut de Politico.

Potrivit documentului, strategia este însă strict condiționată de un armistițiu, considerat în prezent imposibil atât timp cât liderul rus Vladimir Putin continuă operațiunile militare de amploare în Ucraina.

Planul, detaliat pe 18 pagini, prevede un program de reconstrucție pe o perioadă de 10 ani, care să asigure refacerea economiei Ucrainei și să creeze un traseu accelerat către aderarea la Uniunea Europeană. Documentul a fost distribuit de Comisia Europeană capitalelor statelor membre înaintea summitului liderilor europeni din această săptămână și este datat 22 ianuarie.

Strategia financiară este proiectată până în anul 2040 și este însoțită de un plan operațional pentru primele 100 de zile. Totuși, reprezentanții BlackRock, care oferă consultanță pro bono pentru planul de reconstrucție, avertizează că atragerea investițiilor externe este improbabilă în absența păcii. „Dacă ești un fond de pensii, cu obligații fiduciare față de clienți, este aproape imposibil să investești într-o zonă de război”, a declarat la Forumul Economic Mondial de la Davos vicepreședintele BlackRock, Philippe Hildebrand.

Planul de „prosperitate” face parte dintr-un plan de pace în 20 de puncte, promovat de Statele Unite ale Americii, și pornește de la premisa existenței unor garanții de securitate, fără a reprezenta o foaie de parcurs militară. Documentul descrie tranziția Ucrainei de la sprijinul de urgență la un model de dezvoltare durabilă și autosusținută.

Statele Unite sunt prezentate nu doar ca donator, ci ca partener economic strategic. Planul prevede implicarea directă a companiilor și experților americani în Ucraina și rolul Washingtonului în mobilizarea capitalului privat. Directorul general al BlackRock, Larry Fink, a participat la discuții de pace cu Kievul alături de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, și de trimisul special Steve Witkoff.

Conform documentului, în următorii zece ani, UE, SUA și instituțiile financiare internaționale, inclusiv Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, s-au angajat să direcționeze 500 de miliarde de dolari din fonduri publice și private. În plus, Comisia Europeană intenționează să aloce 100 de miliarde de euro sub formă de sprijin bugetar și garanții investiționale începând cu bugetul multianual al UE din 2028, cu scopul de a atrage încă 207 miliarde de euro în economia ucraineană.

SUA au anunțat că vor mobiliza capital printr-un Fond special de investiții SUA–Ucraina, fără a preciza însă suma exactă. Deși administrația Trump a redus în timpul războiului ajutorul militar și umanitar, documentul arată disponibilitatea Washingtonului de a investi masiv în Ucraina după încetarea conflictului, în special în sectoare precum mineralele critice, infrastructura, energia și tehnologiile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reconstructie #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sucurile cu mai puțin zahăr, mai multe fructe în gemuri și reguli noi pentru etichetele produselor alimentare. Acestea sunt câteva dintre schimbările pregătite într-un proiect de hotărâre a Guvernului, care modifică standardele de calitate pentru sucuri, nectaruri, gemuri și produse lactate din Republica Moldova.

Una dintre cele mai importante noutăți este introducerea oficială a categoriei „suc de fructe cu zaharuri reduse”. Potrivit documentului, aceste produse vor trebui să conțină cu cel puțin 30% mai puține zaharuri naturale decât un suc obișnuit, fără să-și piardă gustul sau proprietățile esențiale.

Proiectul prevede și reguli noi pentru nectarurile de fructe. Astfel, producătorii vor putea adăuga zahăr sau miere în proporții diferite, de la 10% până la 20%, în funcție de categoria produsului.

În același timp, autoritățile vor să înăsprească regulile privind etichetarea. Producătorii nu vor mai putea folosi mențiuni precum „fără zahăr adăugat” dacă produsul conține îndulcitori sau alte tipuri de zahăr adăugat. Dacă produsul nu are deloc adaos de zahăr, eticheta va trebui să indice clar că acesta „conține zaharuri prezente în mod natural”.

Schimbări importante sunt prevăzute și pentru gemuri și jeleuri. Noile reguli stabilesc cantități minime mai mari de fructe folosite la preparare: minimum 450 de grame de fructe la un kilogram de produs în majoritatea cazurilor și 500 de grame pentru gemurile de calitate superioară. Pentru anumite fructe, precum coacăzele, măceșele sau gutuile, limitele vor fi diferite.

În plus, termenul „marmeladă” va fi asociat explicit produselor din citrice, pentru a evita confuziile în rândul consumatorilor.

O altă noutate este introducerea denumirii oficiale „apă de nucă de cocos”, care va putea fi utilizată pentru produsul extras direct din nuca de cocos.

Modificări sunt prevăzute și pentru produsele lactate. De exemplu, pentru anumite tipuri de lapte condensat, conținutul minim de grăsime va fi redus de la 9% la 7,5%, iar conținutul total de substanță uscată din lapte va scădea de la 31% la 25%.

Autoritățile susțin că noile reguli sunt necesare pentru alinierea la standardele Uniunii Europene și pentru a răspunde cererii tot mai mari pentru produse mai sănătoase și etichete mai transparente.

Noile prevederi ar urma să intre în vigoare la 12 luni după publicarea în Monitorul Oficial.