UE interzice gazul rusesc până în 2027, dar unele state încă plătesc Moscovei

Statele membre ale UE au acordat luni aprobarea finală unei legi care interzice importurile de gaze rusești până cel târziu la sfârșitul anului 2027, transformând în obligație juridică angajamentul blocului comunitar de a rupe legăturile cu fostul său principal furnizor, la aproape patru ani de la invazia pe scară largă a Ucraina de către Rusia, scrie REUTERS.

Miniștrii din statele UE au aprobat actul normativ în cadrul unei reuniuni desfășurate la Bruxelles. Slovacia și Ungaria au votat împotrivă, iar Bulgaria s-a abținut. Autoritățile de la Budapesta au anunțat că vor contesta legea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Interdicția a fost adoptată printr-un mecanism de vot cu majoritate calificată consolidată, care a permis depășirea opoziției Ungariei și Slovaciei, state ce rămân puternic dependente de importurile energetice rusești și care mențin relații apropiate cu Moscova.

Conform acordului, Uniunea Europeană va opri importurile de gaze naturale lichefiate (LNG) din Rusia până la sfârșitul anului 2026, iar livrările de gaze prin conducte vor fi sistate până la 30 septembrie 2027. Termenul poate fi extins cel mult până la 1 noiembrie 2027, în cazul în care un stat întâmpină dificultăți în umplerea depozitelor de gaze cu surse non-rusești înainte de sezonul rece.

Înainte de 2022, Rusia furniza peste 40% din necesarul de gaze al UE. Potrivit celor mai recente date europene, această pondere a scăzut la aproximativ 13% în 2025. Cu toate acestea, unele state membre continuă să achite Moscovei sume importante pentru petrol, gaze prin conducte și LNG, situație care contravine eforturilor de sprijinire a Ucrainei și de limitare a finanțării economiei ruse de război.

Noua legislație interzice companiilor europene să semneze noi contracte pentru gaze rusești și le obligă pe cele cu acorduri existente să le rezilieze pentru a se conforma interdicției. Importurile în baza contractelor pe termen scurt semnate înainte de 17 iunie 2025 vor fi interzise începând cu 25 aprilie 2026 pentru LNG și cu 17 iunie 2026 pentru gazele livrate prin conducte. Contractele pe termen lung vor trebui eliminate treptat până la termenele finale stabilite.

Companiile care nu respectă noile reguli riscă amenzi de până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală. În perioada următoare, Comisia Europeană intenționează să propună și alte acte legislative pentru eliminarea treptată a importurilor de petrol rusesc prin conducte și pentru reducerea dependenței de combustibilul nuclear provenit din Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mass-media din Republica Moldova se confruntă în continuare cu probleme grave. Deși în 2025, comparativ cu anii precedenți, valoarea indicatorilor a înregistrat o creștere minoră, problemele sistemice majore în activitatea presei nu au remediate, conform Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru 2025, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Documentul este elaborat pentru al X-a an consecutiv. Indicele oferă o analiză a presei în ansamblu, evidențiind problemele și evoluțiile-cheie din sectorul media. Starea presei autohtone a fost apreciată de o echipă de 14 evaluatori, iar punctajul general al ISPM pentru anul 2025 constituie 32.4 puncte în acest an.

Starea presei a fost evaluată în conformitate cu șapte indicatori: cadrul juridic de reglementare, contextul politic, mediul economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului, securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor.

Conform raportului, securitatea jurnaliștilor a înregistrat cel mai accentuat regres. Acest lucru s-a produs pe fundalul frecvenței incidentelor de intimidare și agresare a reporterilor în spațiul public, a hărțuirii online și a normalizării discursului ostil față de presă.

În ceea ce privește cadrul juridic, indicatorul a înregistrat o creștere ușoară. Tendința este explicată printr-o o serie de intervenții în legislația audiovizuală, precum și modificări legislative care vizează protecția jurnalistului. Totuși, s-a constatat că există lacune majore în reglementarea coerentă a presei online și a celei scrise și lipsa obligațiilor clare de transparență a proprietății în mediul digital.

Și indicatorul dedicat mediului economic de activitate a presei a înregistrat o creștere minoră, avans susținut mai ales de consolidarea independenței editoriale în rândul redacțiilor independente, precum și de existența unor mecanisme de sprijin prin subvenționare. Totuși, raportul constată că veniturile din publicitate sunt insuficiente, o parte semnificativă a bugetelor continuă să fie direcționată către platforme globale, iar dependența de finanțări externe persistă.

Mediul profesional a crescut la 35 de puncte. A fost consolidată infrastructura de profesionaliza, însă calitatea jurnalismului a înregistrat o scădere ușoară, pe fundalul reducerii punctajului pluralismului intern.

Autorii raportului recomandă adoptarea unei legi generale a mass-mediei, care să vizeze inclusiv presa online, transpunerea standardelor anti-SLAPP, revizuirea mecanismelor problematice de suspendare sau retragere a licențelor, consolidarea garanțiilor privind accesul la informație, sporirea protecției jurnaliștilor și eficientizarea răspunsului instituțional la agresiuni și hărțuire, inclusiv în mediul online.

În 2024, mass-media din Moldova a fost apreciată cu 31.6 de puncte.

Raportul privind starea mass-mediei este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers, independent și viabil financiar, și la abilitarea tinerilor din Moldova de a naviga în siguranță în mediul complex de informare.